Economie
Bugetul de stat pe 2026 intră în vigoare. Prioritate pentru investiții, educație și sănătate
Sursa foto: dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
Ministerul Finanțelor a anunțat, luni seară, că Legea bugetului de stat pentru anul 2026 a intrat în vigoare, după publicarea în Monitorul Oficial pe 27 martie. Bugetul aprobat se bazează pe venituri de 390,6 miliarde lei și cheltuieli totale de 713,2 miliarde lei (credite de angajament), respectiv 526,3 miliarde lei (credite bugetare), cu un deficit de 135,7 miliarde lei.
„Într-un context global volatil și cu presiuni interne semnificative, adoptarea acestui buget demonstrează că România respectă angajamentele sale și urmărește consolidarea fiscală și stabilitatea economică”, se arată în comunicatul Ministerului Finanțelor.
Direcții strategice și priorități ale bugetului 2026
1. Accelerarea absorbției fondurilor europene și PNRR
Bugetul alocă resurse pentru maximizarea atragerii de fonduri externe, inclusiv:
-Continuarea investițiilor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu flexibilitate în gestionarea creditelor bugetare pentru finalizarea proiectelor strategice; -Cofinanțarea proiectelor europene în cadrul Cadrului Financiar 2021-2027 și Fondului pentru Modernizare, esențiale pentru dezvoltarea și tranziția verde a economiei; -Sprijinirea programelor din mecanismele financiare SEE și Norvegian 2021-2028, inclusiv Fondul Bilateral și Fondul Român de Dezvoltare Socială.
2. Continuitatea investițiilor publice și proiectelor de infrastructură
Bugetul prevede creditele necesare pentru:
-Proiecte de transport de mare anvergură, precum Autostrada Sibiu-Pitești, Drumul de mare viteză Bacău-Pașcani, studiile de fezabilitate pentru Drumul Expres Suceava-Siret și Târgu Neamț-Iași-Ungheni; -Întreținerea infrastructurii feroviare publice și restructurarea companiei TAROM; -Continuarea programelor naționale de dezvoltare locală: PNDL și Anghel Saligny; -Consolidarea clădirilor cu risc seismic, investiții în educație prin „Școli sigure și sănătoase” și consolidarea spitalelor.
3. Funcționarea autorităților locale și programele publice
Din TVA, sunt alocate 28,8 miliarde lei pentru susținerea autorităților locale:
-17,7 miliarde lei pentru comune, orașe, municipii și sectoare; -4,4 miliarde lei pentru județe; -4,9 miliarde lei pentru echilibrarea bugetelor locale.
„Aceste fonduri sprijină direct serviciile sociale, educația, învățământul special și alte servicii publice esențiale la nivel local”, a mai transmis Ministerul de Finanțe.
Repartizarea impozitului pe venit
Pentru 2026, impozitul pe venit este distribuit astfel:
-63% către bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor; -15% către bugetele județelor; -6% într-un fond pentru dezvoltarea locală; -14% într-un fond național pentru echilibrarea bugetelor locale; -2% pentru finanțarea instituțiilor publice de spectacole (teatre, opere, filarmonici).
„Această structură susține autonomia financiară locală și sprijină zonele cu venituri mai reduse”, arată Finanțele.
Educație, sănătate și asistență socială
-Educație: 1,53 miliarde lei pentru Programul Național „Masă sănătoasă”, 100 milioane lei pentru „Sport în Școală”, transport gratuit pentru elevi și stimulente educaționale pentru preșcolarii vulnerabili; 915,6 milioane lei pentru învățământul particular și confesional fără taxe; -Asistență socială: drepturile asistenților personali pentru persoane cu handicap, cămine de vârstnici, centre de zi și indemnizațiile îngrijitorilor informali; 3,75 miliarde lei pentru schemele de compensare a fluctuațiilor de preț la energie și gaze; -Sănătate: acces la tratamente inovative prin contracte cost-volum, în limita a 8,75 miliarde lei.
Securitate și apărare națională
Bugetul asigură consolidarea capacității de apărare și cercetarea medico-militară de excelență prin:
-Finanțarea mecanismelor strategice internaționale SAFE și Foreign Military Financing; -Susținerea cercetării la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”.
„Ministerul Finanțelor va asigura o monitorizare riguroasă a execuției bugetare, astfel încât fiecare leu investit să genereze plusvaloare, respectând disciplina bugetară și predictibilitatea necesare consolidării fiscale”, au mai transmis oficialii instituției.
