Bibliotecile comunale, pe cale de dispariție. Câte mai există în țară

bibliotecă. Sursa foto: Freepik

Bibliotecile comunale dispar treptat din peisajul României. Deși odinioară erau considerate punți către cunoaștere, acestea par să fie tot mai neglijate de autoritățile locale. Pentru elevii din mediile defavorizate, acestea erau singura cale de acces la cărți adaptate vârstei lor sau chiar la internet. Într-un răspuns pentru EVZ, INSSE arată că numărul acesta a scăzut semnificativ în ultimii ani.

Câte biblioteci mai sunt deschise în satele din România

Dacă în 2020 existau 1.747 de biblioteci comunale, până în 2024 numărul lor a scăzut la 1.484, ceea ce reprezintă o pierdere de peste 250 de unități în doar patru ani. Evoluția an după an arată o tendință clară: în 2021 existau 1.675 de biblioteci, în 2022 numărul lor a scăzut la 1.630, iar în 2023 erau 1.576.

Pe de o parte, lipsa fondurilor pentru modernizare și digitalizare transformă bibliotecile comunale în instituții funcționale doar pe hârtie.

Multe biblioteci funcționează în clădiri vechi, cu dotări insuficiente, iar lipsa personalului pregătit face ca serviciile oferite să fie reduse. În același timp, migrația tinerilor către orașe a avut un impact semnificativ în acest context. Astfel, accesul la cărți și informație a devenit limitat în mediul rural.

Există și excepții

Deși multe biblioteci comunale din România se confruntă cu lipsa resurselor și a personalului specializat, există exemple care arată că tradiția și cultura pot fi păstrate. Biblioteca Comunală din Ciocănești, județul Dâmbovița, funcționează astăzi în Căminul Cultural din centrul comunei, în clădirea care odinioară adăpostea grajdurile familiei princiare Cantacuzino.

Recent, în biblioteca din comună au ajuns noi volume de carte, care au fost achiziționate cu sprijinul primăriei. Periodic, elevii din comunitate sunt invitați la diferite ateliere și ore de citit. Cel mai recent eveniment a avut loc cu puțin timp înainte de începerea anului școlar.

„Biblioteca comunală Ciocănești, Dâmbovița. Ultima zi de vacanță la bibliotecă, „Undă verde la citit”. Lectură în aer liber, fragmente din opera lui Ion Creangă. Vă așteptăm la bibliotecă să împrumutați din noile achiziții”, anunțau reprezentanții instituției.

Studiu oficial al Ministerului Educației: 40% dintre adulții din România, în zona analfabetismului funcțional la citire și calcul

Cele mai slabe rezultate la testele de literație și numerație au fost înregistrate de persoanele de peste 50 de ani, adică cei care au urmat școala înainte de 1989, arată primul studiu național dedicat competențelor adulților.

Cercetarea a fost comandată în 2023 de Ministerul Educației și realizată de CC SAS – IRES, în parteneriat cu SNSPA, pe un eșantion reprezentativ de peste 4.000 de persoane cu vârste de peste 15 ani. Rezultatele au fost publicate abia în mai 2025, după o solicitare a Edupedu.ro.

Studiul a evaluat două competențe fundamentale: literația – capacitatea de a înțelege și folosi informații din texte scrise – și numerația – abilitatea de a face calcule simple sau de a interpreta date numerice.

Testele au inclus 15 întrebări aplicate situațiilor cotidiene, precum completarea unui formular, interpretarea unui grafic, citirea unui anunț sau înțelegerea unui procent, oferind o imagine clară asupra nivelului real de competență al adulților din România.

Rezultatele studiului național privind literația și calculul adulților

Studiul arată că, în cazul literației, 20,1% dintre adulți nu au depășit cel mai de bază nivel de competență, ceea ce înseamnă că nu pot găsi o informație simplă într-un text scurt sau nu recunosc vocabularul elementar. Alte 17% se află într-o zonă de risc, reușind să înțeleagă texte ușor mai complexe, dar cu dificultate. Doar 62,9% dintre adulții din România ating un nivel considerat adecvat pentru viața de zi cu zi.

Situația este și mai gravă în cazul competențelor numerice. 27,5% dintre respondenți nu au reușit să efectueze operații aritmetice de bază, iar alți 10,9% se află într-o zonă de risc: pot face calcule simple, dar nu înțeleg proporții sau procente elementare. În total, doar 61,6% dintre adulți demonstrează abilități numerice suficiente pentru viața cotidiană. Aceste cifre reflectă provocările majore cu care se confruntă România în ceea ce privește alfabetizarea funcțională a populației adulte.

Probleme majore

La capitolul calcul, situația este și mai gravă: 25,53% dintre adulți se află în zona de analfabetism funcțional, iar 12,51% în zona de risc. În total, aproape 40% dintre persoanele din această categorie de vârstă întâmpină dificultăți semnificative în efectuarea calculelor de bază.

Tinerii între 15 și 34 de ani au obținut rezultate mai bune, peste două treimi atingând nivelul 2 de competență atât la literație, cât și la calcul. Proporția celor aflați sub nivelul minim de funcționare este mult mai redusă comparativ cu adulții mai în vârstă. Cu toate acestea, aproape 30% dintre tineri se încadrează tot în zona de risc sau în cea de analfabetism funcțional, ceea ce arată că problemele în educație nu sunt complet eliminate nici în rândul generațiilor mai tinere.

Combaterea analfabetismului funcțional, prioritate în noua Strategie Națională de Apărare a Țării

Combaterea analfabetismului funcțional apare pentru prima dată ca o prioritate în proiectul noii Strategii Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2025–2030. Documentul, prezentat miercuri de președintele Nicușor Dan, include acest obiectiv la capitolul dedicat educației, alături de principalele direcții de acțiune în domeniu.

Potrivit proiectului strategiei, „prevenirea și diminuarea abandonului școlar și a analfabetismului funcțional” reprezintă una dintre prioritățile majore, subliniind importanța educației ca element esențial pentru dezvoltarea și securitatea țării.

Proiectul noii Strategii Naționale de Apărare a Țării evidențiază mai multe probleme cu care se confruntă sistemul educațional românesc. Printre acestea se numără abandonul școlar, numărul redus de absolvenți de universitate și performanța scăzută a școlilor, toate fiind identificate drept „riscuri și vulnerabilități” pentru țară.

Documentul prevede, de asemenea, introducerea unor politici de educație media, menite să dezvolte competențe care să protejeze cetățenii de dezinformare și să-i implice activ în „realizarea securității naționale”. Astfel, educația este recunoscută ca un pilon esențial nu doar pentru dezvoltarea personală, ci și pentru siguranța și stabilitatea țării.