Social
Analfabetismul funcțional costă. Cât pierde economia României din cauza lipsei de competențe de bază
Din cuprinsul articolului
România se confruntă cu una dintre cele mai grave probleme educaționale din Uniunea Europeană: peste 40% dintre elevi nu înțeleg ce citesc. Dincolo de statistici, analfabetismul funcțional produce pierderi economice de miliarde de euro și blochează evoluția pieței muncii.
România, la coada Europei la înțelegerea textului
Testele internaționale PISA 2022, publicate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), au arătat din nou o realitate dură: 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcțional. Asta înseamnă că pot citi un text, dar nu pot explica sensul lui, nu pot extrage ideile principale și nu le pot aplica în viața reală.
România se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană, alături de Bulgaria, și între pozițiile 45–48 la nivel global, potrivit datelor oficiale PISA.
Media UE este de aproximativ 22%, ceea ce înseamnă că rata analfabetismului funcțional în România este de aproape două ori mai mare decât media europeană.
Rezultatele nu sunt doar o problemă educațională, ci una economică. OECD estimează că fiecare punct pierdut în competențele de bază ale elevilor poate reduce creșterea economică pe termen lung cu 0,5%.
Pierderi economice de miliarde
Un studiu al World Literacy Foundation estimează că analfabetismul funcțional costă economiile naționale între 2% și 5% din PIB, prin scăderea productivității, pierderea inovației și creșterea costurilor sociale.
Aplicând aceste date la economia României, cu un PIB estimat la 360 de miliarde de euro în 2025, pierderea anuală generată de lipsa competențelor de bază se ridică la cel puțin 7–10 miliarde de euro.
Pierderile apar sub mai multe forme: – tinerii slab pregătiți au dificultăți în a se angaja în industrii competitive; – productivitatea muncii rămâne scăzută, mai ales în sectoarele care necesită învățare continuă; – companiile investesc sume mari în cursuri de recalificare, instruire și perfecționare.
Un raport OECD citat de Ministerul Educației arată că un angajat cu competențe scăzute aduce unui angajator cu 30% mai puțină valoare adăugată decât un lucrător cu formare completă.
Companiile care plătesc pentru „școala pe care statul nu o oferă”
Sectorul privat a devenit un substitut al sistemului educațional. Marile companii din IT, retail și energie investesc constant în formare, pentru a corecta lipsurile educației publice.
De exemplu, Automobile Dacia a creat propriul program de școlarizare duală la Mioveni, unde elevii învață meserii tehnice direct în uzină. La fel, OMV Petrom și Electrica finanțează cursuri de reconversie profesională pentru tineri fără experiență, pentru a acoperi lipsa de electricieni și operatori calificați.
În sectorul IT, Endava, IBM și Bitdefender organizează anual academii de programare pentru absolvenți care nu au competențele de bază cerute în piață. Reprezentanții companiilor susțin că „80% dintre candidați au probleme cu logica și înțelegerea instrucțiunilor simple”.
Costurile de formare, potrivit datelor Consiliului Investitorilor Străini, au crescut cu 25% în ultimii trei ani, iar companiile estimează că statul pierde miliarde anual din cauza unui sistem educațional necorelat cu economia.
Ministerul Educației recunoaște problema
Ministrul Educației, Daniel David, a declarat recent că profesorii poartă principala responsabilitate pentru fenomenul analfabetismului funcțional. „Copiii vin cu un nivel normal de inteligență și creativitate. Este treaba profesorilor să le dezvolte competențele. Dacă elevii ajung în clasa a VIII-a și nu înțeleg ce citesc, vina aparține sistemului și celor care predau”, a afirmat ministrul într-un podcast organizat de Salvați Copiii România.
Guvernul a anunțat că, începând cu anul școlar 2026–2027, elevii care intră în clasa a IX-a vor fi formați după o nouă logică curriculară, cu accent pe competențe reale și aplicabilitate practică.
Ministerul estimează că în patru ani rata analfabetismului funcțional ar putea scădea semnificativ, dacă reforma este implementată corect.
Daniel David. Sursa foto: facebook / Ministerul Educației - România
Costul social al neștiinței
Consecințele nu sunt doar economice. Analfabetismul funcțional generează inegalitate socială și dependență de stat. Persoanele cu competențe scăzute au șanse mai mici de angajare, venituri reduse și depind în mai mare măsură de ajutoare sociale.
Studiile OECD arată că în țările cu nivel ridicat de educație funcțională, gradul de încredere în instituții și participarea civică sunt de două ori mai mari. În România, aceste indicatori sunt printre cele mai scăzute din UE.
Investiție în educație aplicată
Experții spun că România trebuie să treacă de la memorare la gândire critică, iar formarea profesorilor este cheia.
„Nu putem vorbi de o economie competitivă cu elevi care învață pe de rost. Este nevoie de reformă reală a curriculei, nu doar de cosmetizare. Dacă nu înțelegi un text, nu poți fi nici muncitor bun, nici cetățean informat”, explică profesorul Marius Andrei, specialist în politici educaționale.
Reformele propuse includ: – introducerea educației financiare și digitale din clasele primare; – ore remediale obligatorii pentru elevii cu dificultăți; – standarde de evaluare a profesorilor pe baza progresului elevilor; – parteneriate cu mediul privat pentru pregătirea practică.
