În așteptarea guvernului, PNL își caută „spiritul anti-PSD”, iar PSD caută clasa de mijloc

În așteptarea guvernului, PNL își caută „spiritul anti-PSD”, iar PSD caută clasa de mijloc

În paralel cu lunga discuție despre formarea unei noi majorități de guvernare, partidele își urmează propriile clarificări interne. PNL joacă previzibil cartea consolidării identității anti-PSD. PSD a obținut o victorie pe care caută să o fructifice, iar pentru asta are nevoie de un guvern care să aducă un proiect economic post-Bolojan.

Sondajul care enervează PSD și tensiunea socială, în lipsa clarității post-Bolojan

Au dreptate să fie neîncrezători liderii PSD citați în media, comentând cifrele ultimului sondaj INSCOP, care prezenta un clasament post-moțiune cu PNL în fața PSD. Spunea unul dintre pesediști: „Noi am pierdut din electorat pentru că am guvernat cu domnul Bolojan în fruntea Guvernului. Nu se putea ca efectul demiterii lui să fie tot pierderea unei părți din nucleul nostru dur. Aici e o chestiune de logică.” Corect.

Problema este că, într-un moment în care aproape 80% dintre români sunt îngrijorați de situația politică de după căderea Guvernului Bolojan, se pot întâmpla și lucruri care, la prima vedere, par mai puțin logice. Dincolo de scorul PSD, care poate varia în funcție de evenimente, sondajul confirmă un element ce îi îndreptățește pe autorii moțiunii împotriva Guvernului Bolojan: majoritatea populației — 57% — crede că Guvernul Bolojan a fost înlăturat pentru că a crescut taxele și a gestionat prost economia.

Ceea ce face lucrurile și mai puțin clare este faptul că 48,6% dintre participanții la sondaj consideră că moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR va înrăutăți situația din România, în timp ce 44% sunt de părere că acțiunea celor două partide va îmbunătăți situația țării. Tensiune socială, polarizare și neclaritate.

PNL joacă cartea încăpățânării. La baza partidului se discută despre un Congres care să aducă o echipă integral anti-PSD

Eliberat de constrângerile coaliției și având premierul la conducerea guvernului interimar, PNL face ceea ce era previzibil: consolidarea echipei lui Ilie Bolojan la conducerea partidului. Pe de o parte, liderul PNL face un tur al filialelor pentru a măsura disponibilitatea activului de partid pentru ceea ce se prefigurează a fi cel puțin doi ani de opoziție. Pe de altă parte, unii liberali cer deja un congres care să aducă la conducerea partidului o echipă integral aleasă de Ilie Bolojan și, bineînțeles, integral anti-PSD. Deși Crin Antonescu punea recent în discuție libertatea de exprimare din PNL, ceea ce răzbate din discursurile liderilor locali liberali nu este nemulțumirea, ci acceptarea statutului de partid de opoziție.

Există o așteptare realistă a liberalilor privind consolidarea partidului în afara guvernării? Ceea ce se vede în ultimul sondaj INSCOP este că PNL și USR împreună ajung spre 30% și că 34% dintre români cred că Guvernul Bolojan a fost înlăturat pentru că a încercat să reducă privilegiile, corupția și cheltuielile inutile din sectorul public. Acesta pare să fie bazinul electoral al unei eventuale alianțe PNL-USR. O treime din electorat reprezintă, cel puțin la prima vedere, un proiect interesant. Dar reușita unui astfel de proiect va depinde de cât de grea va fi opoziția și de modul în care PNL și USR vor reuși să treacă peste diferențe vechi, de fond. Pentru că ideea unei fuziuni nu surâde niciunuia dintre partide.

Ce face PSD? Ideea unei guvernări PSD care să consolideze clasa de mijloc

Spunea unul dintre liderii PSD care comentau cifrele recente privind poziționarea partidului în sondaje că AUR poate fi depășit doar dacă este lăsat să guverneze. Din nou, corect. Orice partid testat la guvernare dovedește că așteptările legate de ceea ce poate realiza efectiv au fost prea optimiste. Însă aceasta este o situație ideală.

Dincolo de ceea ce își dorește, PSD trebuie să se gândească la ceea ce poate obține. Lia Olguța Vasilescu, unul dintre liderii influenți ai PSD, vorbea la un moment dat despre un guvern asumat de PSD, cu un sprijin parlamentar pe care partidul îl poate obține. România nu se află însă într-o situație economică ușoară, iar fiecare zi suplimentară de instabilitate nu ajută. Evident, guvernarea erodează.

Vorbind despre situația PSD, Adrian Năstase spunea că social-democrații se confruntă cu neputința de a formula o nouă direcție ideologică de stânga. PSD nu mai știe cui să se adreseze. Baza electorală tradițională s-a schimbat, iar strategia stimulentelor financiare pentru pensionari nu mai reprezintă o soluție durabilă și ar fi utilă o gândire pentru consolidarea clasei de mijloc.

Deși este clar de ce ezită și care sunt riscurile, PSD merită să gândească o strategie de guvernare și un program care — chiar și în condițiile dificile de acum — să încerce să lărgească baza electorală dincolo de nucleul dur al pensionarilor pe care partidul încă se bazează. Problema nu este doar scorul PSD, ci și faptul că, în aproape toate sondajele, se vede că votanții PSD sunt tot mai greu de mobilizat.