Raport despre rata natalităţii în UE realizat de Eurostat. Care este situația în România
- Antonia Hendrik
- 21 mai 2026, 20:09
Populație. Sursa foto: Pixabay
Eurostat a publicat un raport care evidenţiază scăderea ratei natalităţii în toate ţările membre ale Uniunii Europene în ultimii 20 de ani. În 2024, media europeană a fost de 7,9 naşteri vii la 1.000 de locuitori, cele mai ridicate valori fiind înregistrate în Cipru, Irlanda şi Franţa.
Eurostat: Slovacia şi România rămân ţările cu cele mai tinere mame
Un raport publicat joi de Eurostat arată că rata natalităţii a scăzut în toate statele membre ale Uniunii Europene în ultimele două decenii. În 2024, media europeană a fost de 7,9 naşteri vii la 1.000 de persoane, cea mai ridicată fiind în Cipru, Irlanda şi Franţa.
De asemenea, vârsta medie a femeilor la primul copil a crescut, însă Slovacia şi România rămân ţările cu cele mai tinere mame. În acelaşi an, speranţa de viaţă a fost de 84,1 ani pentru femei şi 78,9 ani pentru bărbaţi.
Eurostat precizează că în 2024, rata brută a natalităţii a fost de 7,9 naşteri vii la 1.000 de persoane. Cele mai mari valori s-au înregistrat în Cipru (10,0), Irlanda (9,9) şi Franţa (9,6), iar cele mai scăzute în Italia (6,3), Spania (6,5), Lituania şi Grecia (6,6). Comparativ cu 2004, s-a înregistrat o scădere a natalităţii în toate statele membre.
Creşterea mortalităţii în UE
Rata brută a mortalităţii, adică numărul de decese la 1.000 de persoane, a fost de 10,7 în 2024. Cele mai mari valori au fost înregistrate în Bulgaria (15,6), Letonia (14,3) şi Ungaria (13,4), în timp ce cele mai mici s-au înregistrat în Irlanda (6,5), Luxemburg (6,6) şi Cipru (6,9). Comparativ cu 2004, mortalitatea a crescut în 18 ţări şi a scăzut în 9.
Sporul natural a fost negativ în 2024, cu -2,8, ceea ce indică mai multe decese decât naşteri. Cele mai mari rate negative au fost în Letonia (-7,4), Bulgaria (-7,3) şi Lituania (-6,4), iar cele mai mari rate pozitive în Irlanda (+3,4), Cipru (+3,1) şi Luxemburg (+2,9).
Fertilitate: Rata totală de fertilitate a scăzut la 1,34 naşteri pe femeie în 2024, de la 1,46 în 2004, mult sub pragul de înlocuire de 2,1 copii per femeie. În statele UE, aceasta a variat de la 1,72 în Bulgaria până la 1,01 în Malta. Valorile sub 1,3 sunt considerate niveluri extrem de scăzute de fertilitate.
Vârsta medie a mamelor la primul copil a urcat la 29,9 ani în UE, de la 28,9 în 2014. Cele mai în vârstă mame se regăsesc în Italia (31,9 ani), Luxemburg (31,6) şi Spania (31,5), iar cele mai tinere în Bulgaria (26,9), România (27,2) şi Slovacia (27,4).

Eurostat. Sursa foto: Arhiva EvZ
Naşteri la femei peste 40 de ani
Potrivit Eurostat, Nnumărul copiilor născuţi de mame de 40 de ani şi peste s-a dublat între 2004 şi 2024, reprezentând 6% din totalul naşterilor în 2024. Cele mai mari ponderi au fost în Grecia (11%), Spania (10%), Italia şi Irlanda (9% fiecare).
În total, aproximativ 3,6 milioane de copii s-au născut în UE în 2024. Această tendinţă reflectă schimbări în planificarea familială şi în opţiunile de carieră pentru femei.
Speranţa de viaţă în creştere: Speranţa de viaţă la naştere în UE a ajuns în 2024 la 81,5 ani, datorită reducerii mortalităţii infantile, îmbunătăţirii stilului de viaţă şi progreselor medicale. Cele mai mari valori au fost în Spania (84,0), Suedia (83,8) şi Italia (83,7), iar cele mai mici în Bulgaria (75,8), Letonia (76,4) şi România (76,5).
Femeile trăiesc, în medie, cu 5,2 ani mai mult decât bărbaţii. Speranţa de viaţă pentru femei a fost de 84,1 ani, iar pentru bărbaţi de 78,9 ani. Diferenţele cele mai mari între sexe s-au înregistrat în Letonia (9,8 ani) şi cele mai mici în Olanda (2,8 ani).
Eurostat: Căsătorii, vârsta medie şi divorţuri
În 2024, în UE au avut loc aproximativ 1,7 milioane de căsătorii, adică 3,9 căsătorii la 1.000 de persoane. Cele mai scăzute rate s-au înregistrat în Italia (2,9), Slovenia (3,0) şi Bulgaria (3,2), iar cele mai ridicate în Letonia (5,5), România (5,3) şi Austria (5,0).
Vârsta medie la prima căsătorie a crescut în toate ţările UE. Cea mai mare medie pentru femei a fost în Spania şi Suedia (35,2 ani), iar pentru bărbaţi în Suedia (37,4 ani). România înregistrează cele mai mici valori: 28,4 ani pentru femei şi 31,5 ani pentru bărbaţi.
În 2024, 41% din naşteri au avut loc în afara căsătoriei. Cele mai mari ponderi au fost în Bulgaria (62%), Franţa (60%) şi Portugalia (59%), iar cele mai mici în Grecia (10%), Ungaria (24%) şi Croaţia (26%).
Rata divorţurilor a fost de 1,6 la 1.000 de persoane, cu cele mai mici valori în Malta (0,9), Slovenia (1,0) şi România (1,1), iar cele mai mari în Letonia (2,8), Lituania (2,5) şi Estonia, Finlanda şi Suedia (2,1 fiecare).