Președintele Nicușor Dan ne-a pus pe gânduri, ieri, cu o declarație din care am înțeles că etalonul său de măsurare a unor fapte este opus percepției societății. A pus în balanță două situații fără un numitor comun, ca și când ar fi comparat mere cu pere. L-a adus în discuție pe Moșteanu și a lui diplomă. Ne-a și certat pe toți că l-am blamat „cu intensitate”.
Nu e un secret că președintele României are simpatii politice față de membrii USR. Va trebui totuși, la un moment dat, să înceapă să aplice același etalon pentru toți demnitarii care o dau în bară. Unii sunt nepricepuți, alții comit greșeli cu consecințe dezastruoase, iar alții - fapte penale din sfera corupției. Pentru ultima situație enumerată, intervine Justiția, instituțiile statului care trebuie să stabilească vinovăția. Pentru primele două, președintele sau premierul trebuie să-i demită fără multe codeli pe cei care nu s-au ridicat la rangul de demnitar.
Numirile în ministere și în consiliile de administrație nu trebuie să se facă pe bază de CV. Experiența și meritrocrația trebuie să fie criteriile pentru a avea o elită în fruntea țării, căreia noi toți îi acordăm beneficii. Dar, așa cum constatăm de ani de zile, tripleta Pile-Cunoștiințe-Relații funcționează mai ceva ca pe vremea lui Ceaușescu. Nenorocirea cu apa din județele Prahova și Dâmbovița (se pregătește Argeș?) e un exemplu. Dar la ce să ne așteptăm în cazul unui cutremur sau unui alt dezastru?
Nicușor Dan a subliniat ieri că trebuie să înceteze aceste practici cu sinecuri, a insistat în mesajul său că angajările în posturi de management trebuie să fie fundamentate exclusiv pe criterii profesionale. Absolut corect.
M-a uimit însă declarația președintelui Dan care, om cu un CV impecabil, s-a lansat în acuzații pentru a-i netezi fostului ministru al Apărării, Ionuț Moșteanu, imaginea șifonată de povestea bâlbâită cu diplomele și nebuloasa din dosarul acela cu armament. Iar la modul general, a dat de înțeles că e derajat de intensitatea reacțiilor din mediile politice, de presă și sociale cu privire la această situație.
„Ca observaţie generală, intensitatea cu care în spaţiul public se blamează diferite fapte nu este niciodată proporţională cu faptele. Am spus, printre altele, că eu, ca persoană fizică, spun de vreo 5 ani de zile că prin PUZ-urile de sector de la București s-au favorizat persoane fizice și juridice cu sute de milioane sau chiar miliarde de euro. Cred că sute de milioane de euro e mai corupt decât o diplomă. Și totuși, în spațiul public, ceea ce am spus eu, nu e deloc așa de inflamat cum a fost”, a spus cu reproș președintele când a fost întrebat de un jurnalist despre demisia lui Moșteanu.
Între impostură și bănuiala de corupție nu poate exista echilibru
Punerea în balanță a celor două situații este departe de a fi corectă, cu toată supărarea fostului primar al Capitalei pe „afacerea” cu PUZ-uri. În cazul Moșteanu s-a dovedit impostura lui pentru a-i convinge pe alții să-l numească în funcții înalte. În chestiunea cu PUZ-urile, unde se reclamă corupția pe bani, este vorba de fapte penale ce pot fi probate doar în sistemul de justiție, cu polițiști, procurori și judecători. Cu siguranță, la dovedirea vinovăției, toată lumea se va inflama și va avea aceeași reacție ca în cazul miniștrilor Moșteanu sau Buzoianu.
Mă dezamăgesc pe mine, dar îl dezamăgesc și pe președinte, amintind de zicerile unui fost deputat USR, care a abandonat formațiunea cu ceva timp în urmă. El ne-a spus că, după 2017, la conducerea USR s-a instalat o gașcă care a urcat în fotolii de miniștri și europarlamentari. Nu-i vreo excepție, se întâmplă asta în toate partidele.
Dezvăluirea fostului userist însă demantelează vrăjeala servită nouă de apărătorii fostului ministru: în USR se știa de ani de zile de șmecheria cu diploma lui Ionuț Moșteanu și a fost ajutat mereu să ajungă în posturi bune. Hai să vedem ce i se va oferi în viitor! Pentru Dominic Fritz, președintele USR, Moșteanu este omul care „a ales să se implice cu curaj atunci când alţii au preferat să nu se expună”.
