Avocații solicită extinderea protecției împotriva proceselor abuzive prin legea anti-SLAPP

Avocat / sursa foto: dreamstime.com

În contextul dezbaterilor parlamentare privind transpunerea Directivei (UE) 2024/1069, cunoscută drept Directiva anti - SLAPP, Comisia Permanentă a Uniunii Naționale a Barourilor din România a analizat proiectul legislativ și a decis înaintarea unor amendamente către Parlament, conform JustNews.

Decizia a fost adoptată în ședința din 12 februarie 2026 și vizează consolidarea mecanismelor de protecție pentru persoanele implicate în dezbaterea publică.

Potrivit informațiilor transmise de Uniunea Națională a Barourilor din România, modificările propuse urmăresc adaptarea cadrului legal la realitățile din România, unde presiunile juridice asociate fenomenului SLAPP nu se limitează la procese civile.

Ce sunt procesele SLAPP

Fenomenul SLAPP (Strategic Lawsuits Against Public Participation) este descris ca reprezentând acțiuni judiciare inițiate nu pentru obținerea unei soluții juridice legitime, ci pentru a descuraja exprimarea critică sau implicarea civică.

În comunicarea publică, UNBR explică faptul că aceste proceduri „funcționează prin presiune — costuri ridicate, durată, stres și expunere publică — și pot afecta în mod direct libertatea de exprimare și participarea civică”.

Directiva europeană a fost adoptată pentru a crea instrumente de protecție împotriva unor astfel de practici, în special pentru jurnaliști, activiști și alte persoane implicate în viața publică.

Avocații, recunoscuți ca potențiale ținte

UNBR atrage atenția asupra considerentului (18) din Directiva (UE) 2024/1069, care recunoaște explicit faptul că și avocații pot deveni ținte ale procedurilor abuzive.

Documentul european menționează că aceștia pot fi vizați „pentru simplul fapt că asistă sau reprezintă persoane implicate în dezbaterea publică”.

Reprezentanții profesiei subliniază că, în practică, avocații sunt uneori asociați cu pozițiile clienților pe care îi reprezintă, ceea ce poate genera riscuri suplimentare.

În acest context, actul normativ european include referiri la necesitatea protejării rolului avocatului în sistemul de justiție.

Analiza proiectului de lege anti - SLAPP din România

În urma evaluării proiectului legislativ aflat în procedură la Parlamentul României, UNBR consideră că forma actuală nu reflectă pe deplin modalitățile prin care se manifestă presiunea juridică la nivel național.

Conform analizei, în România aceste presiuni apar frecvent nu doar sub forma litigiilor civile, ci și prin plângeri penale, sesizări administrative sau proceduri disciplinare.

În lipsa unor prevederi clare care să includă aceste situații, organizația apreciază că protecția oferită de lege ar putea rămâne limitată.

Amendamentele propuse

UNBR a transmis legislativului o serie de propuneri menite să extindă aria de aplicare a viitoarei legi. Printre principalele direcții se numără:

• extinderea protecției la toate formele prin care se manifestă presiunea juridică;
• introducerea unor mecanisme de sprijin juridic și financiar pentru persoanele vizate;
• posibilitatea recuperării integrale a costurilor atunci când caracterul abuziv este dovedit;
• clarificarea rolului avocatului ca garant al dreptului la apărare.

Organizația profesională susține că aceste ajustări ar contribui la eficiența practică a reglementării.

Impactul asupra profesiei de avocat al legii anti-SLAPP

În comunicarea sa, UNBR menționează că miza legii depășește protecția individuală și privește funcționarea sistemului de justiție. O reglementare incompletă, arată reprezentanții instituției, „nu afectează doar persoanele vizate de astfel de procese, ci poate genera un climat de autocenzură, în care apărarea fermă a unui client devine un risc profesional”.

În concluzia transmisă public, organizația afirmă: „O lege anti-SLAPP nu este doar despre proceduri juridice. Este despre posibilitatea de a vorbi, de a critica și de a apăra interese publice fără teama că un proces abuziv va deveni o pedeapsă în sine”.

Context legislativ european

Directiva (UE) 2024/1069 face parte din pachetul european de măsuri destinate protejării libertății de exprimare și participării publice.

Statele membre au obligația de a o transpune în legislația națională, stabilind mecanisme procedurale care să permită respingerea rapidă a cererilor vădit neîntemeiate și sancționarea abuzurilor.

Procesul legislativ din România se află în desfășurare, iar amendamentele formulate de UNBR urmează să fie analizate în comisiile de specialitate.