Social
Poprire în limita la 30% din veniturile care sunt până la 5.000 de lei. Inițiativă legislativă
Bani. Sursă foto: Captură video
Din cuprinsul articolului
Deputatul AUR Lucian Mușat a depus o inițiativă legislativă de completare a art. 729 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu scopul de a crește protecția debitorilor care au venituri lunare nete de până la 5.000 de lei. Proiectul prevede scăderea plafonului maxim de reținere la 30% din venitul lunar net atunci când există mai multe urmăriri asupra aceleiași sume.
Ce prevede legea în prezent
Potrivit inițiatorului, actuala reglementare permite ca, în cazul urmăririlor multiple, să se rețină până la 50% din venitul lunar net al debitorului, indiferent de nivelul acestuia.
„Aplicarea acestei cote în cazul persoanelor cu venituri reduse conduce la situații în care resursele rămase nu mai asigură acoperirea cheltuielilor minime de trai, afectând demnitatea umană și dreptul constituțional la un nivel de trai decent”, se arată în expunerea de motive.
Reținerea a 50% din venit crește riscul de vulnerabilitate
Datele statistice invocate în fundamentarea proiectului arată că un venit lunar net de 5.000 de lei sau mai mic se află la limita subzistenței pentru o persoană singură și nu acoperă cheltuielile atunci când există persoane în întreținere.
Portofel. Sursa foto: Freepik
În aceste condiții, o reținere de 50% din venit poate aduce debitorul într-o situație de vulnerabilitate severă, cu riscuri precum sărăcia extremă, pierderea locuinței sau agravarea stării de sănătate.
Prevederile proiectului
Proiectul introduce un nou alineat la art. 729 și stabilește un prag intermediar de protecție pentru debitorii cu venituri lunare nete de cel mult 5.000 de lei. În cazul în care există mai multe urmăriri asupra aceleiași sume, reținerea nu va putea depăși 30% din venitul lunar net, indiferent de natura creanțelor, cu excepția situațiilor în care legea prevede altfel.
„Prin prezenta inițiativă se urmărește corectarea unei discontinuități legislative și instituirea unui mecanism echitabil, care să adapteze sarcina executării silite la capacitatea economică reală a debitorului, fără a afecta substanța dreptului creditorului”, se mai arată în expunerea de motive.
Proiectul nu generează cheltuieli suplimentare pentru bugetul de stat și nu presupune modificări instituționale. Aplicarea sa va avea loc potrivit procedurilor existente, prin intermediul executorilor judecătorești.
