Au trecut 49 de ani de la cutremurul devastator din 1977. Capitala, vulnerabilă în fața unui nou seism. Document

Pe 4 martie 2026 se împlinesc 49 de ani de la cutremurul devastator din 1977. În acea seară, la ora 21:22, un seism cu magnitudinea de peste 7 grade pe scara Richter a zguduit România aproape un minut, având epicentrul în zona Vrancea, la aproximativ 100 de kilometri adâncime. Tragedia a lăsat în urmă peste 1.570 de victime și mai mult de 11.000 de răniți, iar 35.000 de locuințe au fost distruse.

Capitala a fost cel mai grav afectată, cu zeci de clădiri prăbușite, în special în zona centrală. Deși s-au scurs aproape cinci decenii de la tragedie, un document publicat de EVZ arată că un cutremur puternic ar putea afecta direct peste 120.000 de bucureșteni, iar pagubele materiale s-ar ridica la peste opt miliarde de euro.

Capitala, sub amenințarea unui cutremur devastator. Detalii despre tragedia care a rămas în istorie

Impactul cutremurului s-a resimțit și în statele vecine, în Bulgaria, la Sviștov, mai multe blocuri s-au prăbușit, provocând peste 100 de victime. Intervențiile au fost dificile, iar reconstrucția s-a realizat sub presiune politică, cu implicarea armatei, pompierilor, voluntarilor și organizațiilor umanitare.

Cutremurul a schimbat profund aspectul unor zone din București și a dus la modificarea normelor de construcție și la introducerea unor reguli mai stricte privind siguranța seismică.

Inter Milano a lui Chivu a învins Cagliari în Serie A, scor 3-0

Patru zodii primesc un mesaj cosmic important. Nu, nu e despre bani, din păcate

Cutremur România. Sursa foto: pixabay / cutremurul.ro

România, expusă în continuare riscului seismic

Documentul publicat de EVZ avertizează că România rămâne unul dintre statele membre UE expuse riscului seismic, cu clădiri construite înainte de codurile moderne și infrastructură critică vulnerabilă.

„România este predispusă la o serie de dezastre naturale, în special cutremure, inundații, secetă și fenomene meteorologice extreme. În ultimele decenii, dezastrele au avut efecte fizice, sociale și financiare semnificative. Din 1990, s-au înregistrat 77 de dezastre grave în România, inclusiv 44 de inundații, 15 situații de temperaturi extreme, 7 furtuni, 2 cutremure puternice, 1 secetă și 1 alunecare de teren,9 rezultând în daune directe peste 3,5 miliarde USD. […] România este unul dintre statele membre UE cele mai expuse riscului seismic […] Cutremurul din 4 martie, 1977, cu epicentrul în Vrancea, având o magnitudinea de 7,4, a avut ca efecte 1.500 de decese, 11.321 persoane rănite, și prăbușirea sau avarierea gravă a peste 156.000 de apartamente de locuințe […] Bucureștiul se numără printre capitalele europene cu cel mai mare risc de dezastru, fiind unul dintre cele mai expuse 10 orașe la risc seismic din lume […]”, se arată în document.

document cutremur București sursa: EVZ

Evaluarea impactului asupra Bucureștiului

Analiza Universității Tehnice de Construcții București (UTCB), odată cu proiectul RO-Risk, estimează efectele a două scenarii: un cutremur cu magnitudinea 7,5 și unul de 7,7, cu epicentrul la 100 km de capitală.

În primul scenariu, pierderile directe ar ajunge la 5,5 miliarde de euro, cu cele mai mari daune și victime în sectoarele 2, 3 și 6. În acest caz, peste 50.000 de persoane locuiesc în clădiri preconizate a suferi avarii extinse sau totale, iar scenariul prevede peste 2.500 de decese.

În al doilea scenariu, pierderile directe ar putea urca la 7,9 miliarde de euro, cu cel mai mare impact în Sectoarele 2 și 3. Peste 120.000 de persoane ar locui în clădiri afectate grav, iar numărul de decese ar putea depăși 4.000. Cele mai multe clădiri cu avarii extinse sau totale s-ar afla în Sectorul 5, în timp ce sectoarele 2, 3 și 6 ar avea cele mai multe victime și persoane afectate.

Clădirile și riscul seismic. Câte clădiri din Capitală ar urma să dispară în urma unui nou cutremur

Peste 60% din clădirile din București considerate cu risc seismic ridicat sunt construite între 1964 și 1977. Acestea prezintă vulnerabilitate ridicată, iar aproximativ 40% din populația capitalei locuiește în structuri slabe, cu înălțime mică sau mare.

Doar 1,5% din locuitori se află în clădiri mari construite înainte de aplicarea codurilor seismice, dar acestea sunt centrale în politicile de reducere a riscurilor seismice.