Arme chimice folosite contra protestatarilor, în Georgia. S-a folosit un agent chimic din Primul Război Mondial

Georgia, 2024 / sursa foto: captură video

Autorităţile din Georgia ar fi folosit un agent chimic din perioada Primului Război Mondial pentru a dispersa protestele antiguvernamentale declanșate la finalul anului 2024, potrivit BBC.

Investigaţia ridică întrebări serioase cu privire la conformitatea cu normele internaţionale privind utilizarea forţei.

Tunuri cu apă „care arde”

Potrivit datelor colectate de BBC, manifestanţii din capitala Tbilisi care au fost pulverizaţi cu tunuri cu apă în timpul protestelor au acuzat efecte neobişnuite – „simţeai cum te arde apa”, a declarat unul dintre protestatari referindu-se la momentul intervenţiei poliţiei.

Mai mulţi participanţi au raportat simptome grave care au persistat săptămâni întregi: dificultăţi de respiraţie, tuse, vărsături, senzaţie de arsură pe piele.

Un medic prezent la proteste, Konstantine Chakhunashvili, care susţine că a fost de asemenea pulverizat, a declarat că pielea i-a ars zile întregi și că „era şi mai rău când încercam să o spăl”.

Ulterior, el a lansat un apel pentru ca alţi protestatari să spună dacă au avut efecte similare. Aproape 350 de persoane au răspuns, iar aproape jumătate dintre ele au raportat cel puțin un simptom care a durat peste 30 de zile — de la dureri de cap, oboseală, tuse, probleme de respiraţie, până la vărsături.

Din cele 69 de persoane examinate medical, medicul a constatat o „prevalenţă semnificativ mai mare a anomaliilor” în semnalele electrice ale inimii.

Ce spun experţii şi foștii poliţişti

Investigaţii realizate de BBC, pe baza declaraţiilor unor experţi în arme chimice, informatori din cadrul poliţiei anti-revoltă şi medici, indică că substanţa folosită ar putea fi camite — un agent chimic utilizat de forţele militare franceze în timpul Primului Război Mondial.

Un fost şef al departamentului de armament al poliţiei anti-revoltă, Lasha Shergelashvili, care spune că a testat substanţa încă din 2009, a declarat că efectele ei sunt mult mai persistente decât cele ale gazului lacrimogen cunoscut — inclusiv după spălare cu apă şi soluţie de bicarbonat.

Spre deosebire de gazele de control ale mulţimii, care provoacă iritaţii de scurtă durată, această substanţă ar continua să afecteze oamenii mult timp.

Conform acestor surse, vehiculele cu tunuri de apă au fost încărcate cu camite până cel puțin în 2022, chiar dacă expertul a recomandat să nu fie utilizată.

Un expert în toxicologie citat de BBC a afirmat că simptomele clinice raportate de protestatari sunt compatibile cu expunerea la camite și inconsistentă cu utilizarea agentului convențional de control al mulțimii, cum este gazul CS.

Reacţia autorităţilor şi apelurile organizaţiilor

Autorităţile georgiene au calificat concluziile BBC drept „absurde” și au afirmat că poliţia „a acţionat legal” pentru a răspunde la acţiunile ilegale ale unor „criminali brutali”.

Pe de altă parte, organizaţii pentru drepturile omului şi monitorizare civică — precum Georgian Young Lawyers Association (GYLA) și Amnesty International — susţin că utilizarea de substanţe chimice în tunurile cu apă ridică serioase probleme: agenţii nu au fost identificați, iar mixarea iritanților chimici cu jeturile de apă poate provoca daune grave și prelungite sănătății.

Conform raportului GYLA prezentat în mai 2025, chimicalele folosite rămân „necunoscute”, iar instituţiile responsabile — ministerele de interne şi sănătate — nu au oferit informaţii clare despre compoziţia acestora.

Contextul protestelor

Protestele au început pe 28 noiembrie 2024, după decizia guvernului de a suspenda negocierile de aderare a Georgiei la Uniunea Europeană — o mișcare profund contestată de numeroși cetăţeni.

Forţele de ordine au răspuns cu tunuri cu apă, gaze lacrimogene, spray cu piper și arma de gloanţe de cauciuc, iar organizațiile internaţionale au denunțat recurgerea la forţă disproporţionată și repetată încălcând dreptul la adunare pașnică.

Implicaţii şi solicitări pentru investigaţii

Investigaţia BBC, susţinută de date medicale şi expertize chimice, a determinat apeluri pentru o investigaţie independentă şi transparentă a acuzaţiilor privind utilizarea de armă chimică împotriva protestatarilor.

Dacă se confirmă, utilizarea substanţelor precum camite ar putea fi încadrată drept violare gravă a drepturilor omului, posibilă formă de tortură sau tratament inuman. aol.com+1

Până în prezent, autorităţile georgiene nu au divulgat compoziţia substanţelor folosite și nu au lansat nicio anchetă publică care să răspundă acestor acuzaţii.

Organizaţiile de apărare a drepturilor omului consideră că mulţi dintre cei afectaţi merită acces la tratament corespunzător şi despăgubiri.