International
Armata din Cuba, „o fantomă” a Războiului Rece. Cât de reală este amenințarea militară pentru SUA, potrivit WSJ
Armata din Cuba, o amintire. sursa: Michele Ursi | Dreamstime.com
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Wall Street Journal a analizat cum se prezintă armata din Cuba, odinioară una dintre cele mai puternice din America Latină, este astăzi mult redusă, în timp ce administrația Trump invocă amenințări de securitate națională.
Armata Cubei, cândva una dintre cele mai puternice forțe militare din America Latină și un instrument strategic al blocului sovietic, este astăzi doar o umbră a capacității sale din perioada Războiului Rece.
Potrivit relatării Wall Street Journal, declinul militar al Havanei contrastează puternic cu retorica administrației Trump, care prezintă Cuba drept o amenințare neobișnuită și extraordinară la adresa securității naționale a Statelor Unite.
Cuba avea peste 200.000 de militari în perioada sovietică
În timpul Războiului Rece, Cuba nu era doar un aliat ideologic al Moscovei, ci și un actor militar activ. Forțele sale armate au fost implicate în conflicte externe, inclusiv în Angola și Siria. În acea perioadă, armata cubaneză număra peste 200.000 de militari, beneficiind de sprijin masiv din partea Uniunii Sovietice.
Astăzi, potrivit WSJ, efectivele active ale armatei cubaneze ar fi scăzut la aproximativ 40.000–45.000 de soldați, împărțiți în trei structuri regionale destinate apărării estului, centrului și vestului insulei.
Diferența este majoră: Cuba nu mai are nici resursele, nici tehnologia, nici capacitatea logistică de altădată.
Fidel Castro a subjugat Cuba. foto: arhivă EVZ
Aviația și marina Cubei, aproape nefuncționale
Unul dintre cele mai importante semne ale declinului este starea aviației și marinei militare. În trecut, aviația Cubei era considerată printre cele mai bune din America Latină, dotată cu avioane sovietice MiG. Marina dispunea de fregate sovietice și de o infrastructură militară semnificativă.
Astăzi, evaluarea prezentată de WSJ este mult mai dură: avioanele de luptă ale Cubei probabil nu mai sunt operaționale, iar navele militare nu ar mai funcționa, cu excepția unor ambarcațiuni mici ale pazei de coastă.
Frank Mora, fost oficial al administrației Obama pentru America Latină, a descris armata Cubei drept „o cochilie a cochiliei” a ceea ce fusese odinioară.
Administrația Trump vede Cuba ca amenințare de securitate națională
În ciuda declinului militar evident, administrația Trump a adoptat o linie dură față de Havana. Potrivit relatării WSJ, președintele Donald Trump a semnat în ianuarie un ordin prin care Cuba este declarată „o amenințare neobișnuită și extraordinară” la adresa securității naționale americane.
Motivele invocate țin de presupusa aliniere a regimului cubanez cu grupări teroriste desemnate de SUA, organizații criminale transnaționale și rivali strategici precum Rusia și China.
În același context, SUA l-au inculpat pe fostul lider cubanez Raúl Castro, în vârstă de 94 de ani, pentru acuzații de crimă, și au impus noi sancțiuni împotriva conducerii militare cubaneze.
Secretarul de stat Marco Rubio, un critic vechi al regimului de la Havana, a acuzat Cuba că găzduiește baze de informații pentru China și Rusia. Potrivit WSJ, Rubio a susținut că existența unui „stat eșuat” la 90 de mile de coastele SUA, condus de aliați ai adversarilor Washingtonului, reprezintă o amenințare de securitate națională.
JD vance, Donald Trump, Marco Rubio / sursa foto: colaj EVZ
Scenariul dronelor: amenințare reală sau justificare politică
Un element sensibil al relatării este informația, atribuită Axios și citată de WSJ, potrivit căreia Havana ar fi obținut aproximativ 300 de drone și ar fi analizat planuri de a le folosi împotriva bazei americane de la Guantánamo sau chiar împotriva Key West, Florida, în cazul unui atac american.
Totuși, experții citați de WSJ sunt sceptici cu privire la ideea unei acțiuni preventive cubaneze.
Brian Fonseca, expert în Cuba și studii de apărare la Florida International University, consideră că armata cubaneză nu ar lansa niciodată un atac preventiv împotriva SUA, deoarece o asemenea acțiune ar fi sinucigașă. În interpretarea sa, scurgerea acestei informații ar putea face parte dintr-o narațiune menită să prezinte Cuba ca amenințare iminentă.
Doctrina „Războiul întregului popor”
Dacă nu poate concura militar cu SUA, Cuba mizează pe o doctrină defensivă de tip război popular, cunoscută sub numele de „Războiul întregului popor”. Aceasta datează din perioada post-Vietnam și a fost instituită de Fidel Castro în 1980. Scopul ei este de a transforma apărarea insulei într-o rezistență generalizată în cazul unei invazii.
WSJ relatează că, pe fondul deteriorării relațiilor cu Washingtonul, regimul cubanez a intensificat exercițiile de apărare națională. Imaginile difuzate de televiziunea cubaneză arată inclusiv persoane în vârstă mânuind puști AK-47 uzate, femei plantând mine și atelaje trase de boi transportând piese de artilerie.
Aceste imagini pot avea rol propagandistic intern, dar transmit și logica strategică a regimului: Cuba nu poate câștiga o confruntare convențională, însă poate încerca să transforme o invazie într-un conflict de uzură.
Criza economică a slăbit capacitatea de apărare
Un factor decisiv este starea economiei cubaneze. Potrivit WSJ, Cuba produce doar aproximativ 40% din necesarul zilnic de petrol, iar blocajele și lipsa combustibilului afectează profund funcționarea țării. Insula se confruntă cu pene de curent la nivel național, uneori prelungite pe mai multe zile, iar transportul este grav afectat de lipsa carburantului.
Această criză se reflectă direct în capacitatea militară. Fără combustibil, piese de schimb, antrenament și mentenanță, chiar și echipamentele existente devin greu de folosit.
Craig Deare, fost oficial al Consiliului Național de Securitate în prima administrație Trump, a rezumat situația spunând că militarii cubanezi ar putea avea puști funcționale și muniție, dar nu ar avea nicio șansă împotriva celei mai puternice armate din lume.
Localizarea Cubei. Sursa foto: dreamstime.com
Capacitate ofensivă împotriva SUA
Pe baza relatării WSJ și a experților citați, răspunsul este: nu există indicii solide că Havana ar avea o capacitate ofensivă convențională semnificativă împotriva Statelor Unite ale Americii
Cuba poate reprezenta o problemă de securitate prin alianțele sale cu Rusia și China, prin activități de informații, prin eventuale capabilități asimetrice sau prin poziția sa geografică. Dar, militar, forțele sale armate par incapabile să susțină o ofensivă serioasă împotriva SUA.
În schimb, Cuba ar putea încerca să reziste în cazul unei intervenții americane. Evan Ellis, profesor de studii latino-americane la U.S. Army War College, consideră că miza ar fi durata rezistenței prin tactici de gherilă, nu victoria militară convențională. Potrivit acestuia, strategia centrală a Partidului Comunist Cubanez este supraviețuirea.
În concluzie, potrivit tabloului prezentat de WSJ, Cuba este slabă militar, dar nu irelevantă strategic. Aceasta este diferența esențială.
Dacă ai date sau informaţii care pot deveni o ştire, transmite-le pe adresa [email protected]
