Anatomia trădării (II). Ținta România. Secrete de stat, ofițeri SRI demascați și operațiuni de dezinformare. Ce a transmis Alexandru Bălan KGB-ului din Belarus
- Dan Andronic
- 3 martie 2026, 09:10
Alexandru Bălan/ Sursa foto: Facebook- Furtul și compromiterea documentelor „Strict Secrete” aparținând SRI și SIE
- Nota Serviciului de Informații Externe (SIE) din 2015
- Documentul intern al Serviciului Român de Informații (SRI)
- Demascarea ofițerilor și colaboratorilor SRI
- Documente și proiecții ofensive vizând România
- Operațiuni clasică de spionaj
Exclusiv EVZ. Rechizitoriul întocmit de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) în cazul lui Alexandru Bălan, fost șef al Direcției Generale Contraspionaj și fost director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova (SIS RM), scoate la iveală o ofensivă informativă extrem de agresivă îndreptată direct împotriva României.
Documentul detaliază modul în care Bălan a folosit accesul său privilegiat la informații clasificate pentru a extrage, stoca și, ulterior, a oferi ofițerilor KGB din Belarus date extrem de sensibile, care periclitează securitatea națională a statului român.
Din cuprinsul documentului, consultat în exclusivitate de EVZ, pot fi identificate mai multe operațiuni, documentelor și planurilor îndreptate împotriva României, așa cum reies din probele procurorilor și din evaluările Serviciului Român de Informații (SRI) și ale Serviciului de Informații Externe (SIE).
Furtul și compromiterea documentelor „Strict Secrete” aparținând SRI și SIE
Baza trădării lui Alexandru Bălan o constituie perioada 2015-2017, când a participat la multiple activități de cooperare partenerială cu SRI.
Fostul director adjunct al SRI, Romeo-Cristian Bizadea, audiat ca martor în dosar, a confirmat că Bălan a avut acces la informații cu nivel de clasificare „strict secret” pe standardele românești. După eliberarea sa din funcție, Bălan a păstrat în mod ilegal o serie de documente aparținând serviciilor de informații din România, stocate pe hard disk-uri criptate cu programul VeraCrypt.

Cristian Bizadea. Sursa foto: SRI
Printre cele mai grave scurgeri de informații documentate se numără următoarele documente.
Nota Serviciului de Informații Externe (SIE) din 2015
Pe mediile de stocare ale lui Bălan a fost identificat un fișier PDF ce reprezintă o notă din data de 24.08.2015, transmisă de SIE-România către SIS-Republica Moldova.
Documentul, clasificat „STRICT SECRET”, conține informații despre activitatea unor persoane pe teritoriul României. SIE a comunicat oficial că deținerea neautorizată și divulgarea acestui document afectează grav securitatea națională și interesele instituției, apreciind că informațiile conținute „au fost compromise”.
Documentul intern al Serviciului Român de Informații (SRI)
Un alt fișier PDF, denumit „34-1-043-G-15.pdf”, a fost emis de SRI în exemplar unic la data de 20.02.2015 și este înregistrat la nivelul de secretizare „strict secret”. Conform SRI, acest document conține identități ale unor ofițeri activi ai SRI și evidențiază existența unor relații de cooperare cu servicii din alte state, precum și modalitățile de organizare a acestora.
Diseminarea acestuia către KGB Belarus are potențialul de a afecta grav activitatea de informații realizată de România în regim de parteneriat.
Demascarea ofițerilor și colaboratorilor SRI
Fișierul „mutre (1) 2013” este unul dintre cele mai incriminatorii documente găsite asupra lui Alexandru Bălan este un fișier Word denumit „mutre (1) 2013”. Fișierul conține, în partea superioară, mențiunea „Colaboratori SRI Iasi > 2013”, sub care se regăsesc 7 fotografii reprezentând diferite persoane. Deși numele persoanelor nu sunt trecute în document, SRI a susținut că Alexandru Bălan le cunoaște identitatea, calitatea oficială, zona de expertiză și implicarea lor în activități alături de SIS RM.
Furnizarea identităților ofițerilor și colaboratorilor SRI către ofițerii de informații din Belarus (KGB) constituie o vulnerabilitate majoră pentru SRI și pentru securitatea națională a României.
În plus, SRI a atras atenția că documentele sustrase de Bălan relevă „existența unor cunoștințe detaliate asupra metodelor și mijloacelor specifice de lucru ale Serviciului”. Mai grav, acestea evidențiază interesele operative ale structurilor românești față de Republica Moldova, dar și rezultatele unor monitorizări neautorizate efectuate asupra unor sedii SRI și a unor cadre ale Serviciului român.
Documente și proiecții ofensive vizând România
Pe lângă documentele direct emise de SRI și SIE, Bălan a sustras și arhivat rapoarte interne ale SIS RM care vizau direct România.
Un fișier PowerPoint întocmit de SIS RM privind activitatea serviciilor speciale străine în raport cu MAEIE al Republicii Moldova, România fiind una dintre țările vizate.
Un bilanț al Direcției Generale de Contraspionaj a SIS RM din primul semestru al anului 2014, semnat chiar de Bălan, care conține un capitol specific ce vizează România.
Un document în limba engleză, întocmit de SIS-Moldova și adresat CIA-USA, privind întâlnirea cu un ofițer GRU, în care România era, de asemenea, țară vizată.
Conform aprecierii procurorilor, toate aceste documente atestă „orientarea anti-românească și anti-europeană atât a SIS RM, cât și activitățile concrete întreprinse de BALAN Alexandru”.
Operațiuni clasică de spionaj
Informațiile transmise de Bălan ofițerilor KGB Belarus nu se limitau la trecut, ci vizau acțiuni ofensive de destabilizare în timp real (anul 2025). Metoda de comunicare aleasă cu agenții KGB a fost „comunicarea prin draft”. Bălan și ofițerii belaruși accesau comun o adresă de email (alvlapow@gmail.com), unde salvau mesaje în folderul „Drafts” fără a le expedia efectiv, pentru a evita interceptările.
Anchetatorii au descoperit, în telefoanele lui Bălan, șase rapoarte informative (cu nume de cod precum „Odesblog”, „Kiev 1”, „Kiev 3”, „Les”, „Geo”), redactate în limba rusă în luna iulie 2025. Acestea conțineau date de la surse din armata ucraineană și serviciul de informații ucrainean (SBU).
Analizând ansamblul probelor, concluzia Serviciului Român de Informații, atașată la dosar este una lipsită de echivoc. Instituția subliniază că Alexandru Bălan nu a fost doar un deținător pasiv de secrete, ci un actor ostil extrem de activ: „Acesta a derulat activități ostile la adresa României și a cetățenilor români, inclusiv demersuri ofensive de recrutare și de provocare a serviciilor de informații din România”.
Prin funcțiile deținute, Bălan a fost perfect conștient de momentul intrării în contact cu o putere străină (KGB Belarus) și de prejudiciile masive pe care furnizarea identităților ofițerilor români și a metodelor de lucru ale SRI și SIE le pot aduce securității naționale a României, precum și aliaților și partenerilor săi.


Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.