Economie
ANAF investighează rețele de fraudă în industria panourilor fotovoltaice. Prejudiciu de milioane
ANAF. Sursa foto: Facebook/Alexandru Nazare
Din cuprinsul articolului
Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) desfășoară, în prezent, o investigație începută de anul trecut asupra unor firme care comercializează panouri fotovoltaice. Prejudiciul estimat depășește trei milioane de lei, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. „Investigaţiile sunt în curs, pentru a demasca reţelele care operează în acest mod”, a mai scris minsitrul, într-o postare pe Facebook.
Alexandru Nazare: O nouă metodă de fraudă
Nazare a afirmat că documentarul Recorder scoate la iveală un nou fenomen de fraudă, investigat de ANAF încă din 2024. El a precizat că Direcția Generală Antifraudă Fiscală derulează o anchetă începută de anul trecut, care vizează firme din domeniul comercializării panourilor fotovoltaice, inclusiv cazul prezentat în reportaj.
Potrivit ministrului, datele obținute de Antifraudă arată că o singură societate a retras în numerar peste 800.000 de lei.
Panouri fotovoltaice. Sursa foto: Pixabay
Investigaţiile, în curs
„Investigaţiile sunt în curs, pentru a demasca reţelele care operează în acest mod. Sunt deja puse sechestre şi confiscate mărfuri, iar datele la zi arată astfel: peste 5.500 de panouri confiscate; sume de peste 1,3 milioane de lei confiscate”, a mai scris ministrul, menționând că prejudiciul estimat depășește trei milioane de lei.
Ministrul Finanțelor a adăugat că a solicitat ANAF să facă publice rezultatele anchetei pe măsura avansării cercetărilor și a identificării tuturor celor vinovați.
Cum funcționează frauda
Ministrul Finanțelor a explicat că schema de fraudare presupune importul de panouri fotovoltaice de către anumite firme, care le livrează apoi în Bulgaria către societăți fictive, create de persoanele care coordonează întregul circuit.
Ulterior, mărfurile sunt reintroduse în România prin alte firme controlate de aceleași persoane și vândute printr-un lanț de tranzacții fictive, în care apar firme fantomă administrate formal de terți, dar care nu declară veniturile obținute.
„Mai mult, firmele importatoare depun bilanţuri, în care prezintă o situaţie financiară nereală, nesusţinută de tranzacţiile desfăşurate. Asta pentru a avea credibilitate în faţa furnizorilor şi a beneficia de credite furnizor pentru a le fi livrate bunurile cu plata ulterioară”, a mai spus acesta.
În final, panourile ajung la cumpărători reali, de bună credință, însă firmele care le vând nu declară veniturile reale. Banii obținuți din aceste vânzări sunt retrași ulterior în numerar de administratorii din umbră ai rețelei.
