Evenimentul Zilei > Social > Alimentele care reduc „puternic” riscul de declin: Cum poți influența efectele demenței și ale bolii Alzheimer
Alimentele care reduc „puternic” riscul de declin: Cum poți influența efectele demenței și ale bolii Alzheimer

Alimentele care reduc „puternic” riscul de declin: Cum poți influența efectele demenței și ale bolii Alzheimer

Amenințarea demenței planează asupra populației, chiar dacă oamenii trăiesc mai mult ca niciodată. Din fericire, cercetările continuă să sugereze că declinul creierului poate fi condus într-o stare de „frustrare”, dacă nu chiar prevenit. Un studiu recent sugerează că aportul zilnic al unui anumit aliment este „puternic” predictiv în ceea ce privește reducerea riscului de degenerare.

Demența se referă la un grup de simptome asociate cu declinul cerebral. Cea mai frecventă cauză a demenței este boala Alzheimer, o afecțiune a creierului care distruge lent memoria și abilitățile de gândire. Aceasta este, în mod obișnuit, privită ca un rezultat inevitabil al procesului de îmbătrânire, dar vorbim despre o concepție populară greșită. De fapt, dacă luați măsuri din timp, puteți minimiza declinul cognitiv.

Alimentația influențează ratele de declin ale memoriei

Cercetările continuă să aducă lumină asupra înțelegerii legăturii dintre dietă și un risc redus de apariție a bolii Alzheimer. Una dintre cele mai promițătoare descoperiri a fost publicată recent în Journal of Alzheimer’s Disease. Cercetătorii au analizat rolul pe care îl au deciziile alimentare asupra inteligenței fluide (IF).

Inteligența fluidă se referă la procesele de bază implicate în rezolvarea problemelor abstracte fără cunoștințe prealabile. Un declin mai accentuat al FI legat de vârstă crește riscul de boală Alzheimer, iar studii recente sugerează că anumite regimuri alimentare pot influența ratele de declin.

Cu toate acestea, nu se știe cum afectează consumul de alimente pe termen lung influența FI în rândul adulților cu sau fără antecedente familiale de Alzheimer. Pentru a completa aceste lacune, cercetătorii din studiul publicat în Journal of Alzheimer’s Disease au examinat modul în care dieta este asociată cu cogniția pe termen lung în rândul populațiilor de la mijlocul până la sfârșitul vieții cu risc și fără risc de Alzheimer.

Ce efecte au alcoolul și vinul roșu asupra pacienților cu demență

În rândul a 1.787 de participanți adulți de vârstă mijlocie spre mai târzie din cadrul UK Biobank, au fost modelate traiectorii de 10 ani ale IF și au fost trasate în funcție de deciziile alimentare bazate pe aportul auto-raportat de 49 de alimente integrale dintr-un chestionar de frecvență alimentară. UK Biobank este o bază de date biomedicale la scară largă și o resursă de cercetare, care conține informații genetice și de sănătate aprofundate de la o jumătate de milion de participanți din Marea Britanie. După efectuarea analizei, cercetătorii au constatat că aportul zilnic de brânză a prezis „puternic” scoruri mai bune ale traiectoriei FI în timp.

În mod surprinzător, alcoolul de orice tip, consumat zilnic, a părut benefic, iar „vinul roșu a fost uneori protector”, au notat cercetătorii în cadrul studiului.  Mai mult, consumul săptămânal de carne de miel a fost asociat cu rezultate îmbunătățite ale memoriei și procesului de gândire.

Adaosul de sare expune indivizii cu Alzheimer la un risc ridicat

„În rândul grupurilor de risc, sarea excesivă a fost corelată cu scăderea performanțelor”, au adăugat cercetătorii. În observațiile lor finale se arată că „modificarea planurilor alimentare poate ajuta la minimizarea declinului cognitiv”.

„Am observat că adaosul de sare poate expune la un risc mai mare persoanele, dar nu am observat interacțiuni similare în rândul persoanelor cu FH [istoric familial de Alzheimer] și Alzheimer.

Observațiile sugerează în continuare, în maniere dependente de statutul de risc, că adăugarea de brânză și vin roșu în alimentație zilnic și de carne de miel săptămânal poate îmbunătăți, de asemenea, rezultatele cognitive pe termen lung”, au mai transmis cercetătorii.

Simptomele care trebuie identificate în boala Alzheimer 

Simptomele bolii Alzheimer progresează lent, pe parcursul mai multor ani. Uneori, acestea sunt confundate cu cele ale unor alte afecțiuni și pot fi puse inițial pe seama bătrâneții.

Ritmul în care simptomele progresează este diferit pentru fiecare individ în parte. În unele cazuri, alte afecțiuni pot fi responsabile de agravarea simptomelor.

„În stadiile incipiente, principalul simptom al bolii Alzheimer este reprezentat de scăpările de memorie”, a explicat NHS.

Informaţiile publicate de evz.ro pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.