Alcool la volan și telefonul în mână, marile vicii ale șoferilor români. Paradoxul din spatele noului record de siguranță în trafic

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Cum se comportă la volan românii. O cercetare sociologică de amploare aduce vești neașteptate pentru infrastructura rutieră românească. Percepția de siguranță la volan a atins cel mai înalt nivel înregistrat vreodată în țara noastră.

Cu toate acestea, raportul oficial scoate la iveală contradicții majore între regulile pe care șoferii declară că le susțin și comportamentele periculoase pe care le adoptă în mod curent în spatele parbrizului.

Poliția Română, în parteneriat cu Ursus Breweries, a lansat rezultatele oficiale ale studiului „Atitudini sociale privind riscul în trafic 2026”. Analiza comparativă, realizată pe baza datelor colectate în șase etape din intervalul 2008 – 2026, oferă o radiografie completă a evoluției comportamentale a conducătorilor auto din România.

Percepția siguranței rutiere, la un nivel record

Potrivit datelor procesate în cadrul studiului, 66% dintre șoferii români declară că se simt în siguranță în trafic. Aceasta este cea mai ridicată valoare înregistrată istoric până în prezent, marcând o creștere semnificativă cu 9 puncte procentuale față de ediția precedentă din anul 2022, când procentul se situa la doar 57%.

Independența Republicii Moldova și rolul jucat de Moscova. Document CIA

Vara 2026, cu extreme meteorologice. ANM: valuri de căldură, incendii de vegetație și inundații

Evoluția percepției de siguranță la volan în România: 2022: ███████████████ 57% 2026: ██████████████████ 66% (+9%)

Această evoluție pozitivă fără precedent este asociată în mod direct cu măsurile de monitorizare implementate în ultimii ani de autorități.

În mod special, introducerea sistemului e-SIGUR (Sistemul Integrat de Monitorizare a Traficului Rutier) a reprezentat un factor crucial în responsabilizarea din teren.

Codul rutier: e-SIGUR. Sursa foto: Poliția Română

Suport public pentru digitalizarea controlului rutier

94% dintre conducătorii auto din România susțin instalarea camerelor fixe de monitorizare;

Peste 80% dintre respondenți consideră că este absolut necesară o aplicare mai fermă și mai strictă a legislației rutiere în vigoare.

De asemenea, investițiile în modernizarea infrastructurii rutiere, deschiderea de noi segmente de drum, programele educaționale realizate cu autolaboratoare de trafic și utilizarea simulatoarelor de impact au contribuit decisiv la această schimbare de percepție.

Viteza și neatenția: Principalele riscuri asumate

Deși două treimi dintre șoferi privesc traficul ca fiind mai sigur, unul din trei conducători auto (34%) continuă să se simtă nesigur. Principalele motive invocate sunt manevrele periculoase, problemele de infrastructură și conduita agresivă a celorlalți.

Studiul realizat de compania de cercetare Cult Research indică o falie majoră între teorie și practică.

Deși controalele și radarele mobile au redus agresivitatea extremă și depășirile de viteză flagrante, abaterile sunt în continuare tolerate social.

Viteza rămâne o problemă cronică, în special pe sectoarele de drum dintre localități, unde 20% dintre șoferi recunosc că depășesc frecvent sau foarte frecvent limitele legale, justificându-se prin grabă sau prin nevoia de a păstra ritmul cu ceilalți participanți la trafic.

Șoferița care mergea cu 176 km/h. Sursa foto: Facebook/Inspectoratul de Poliție Județean Constanța

În paralel, tehnologia a introdus noi elemente de distragere a atenției:

31% dintre șoferi admit că vorbesc în continuare la telefonul mobil fără a utiliza un sistem obligatoriu de tip hands-free;

12% dintre participanții la trafic recunosc că accesează rețelele sociale în timp ce se află la volan, transformând neatenția într-o vulnerabilitate majoră.

Fenomenul „flash-urilor” în 2026

O altă contradicție comportamentală majoră scoasă la iveală de studiu este persistența obiceiurilor de evitare a controalelor de poliție, acțiuni mascate sub umbrela conceptului de „bun samaritean”.

• 51% dintre șoferi utilizează flash-urile luminoase pentru a semnala prezența echipajelor de Poliție Rutieră;22% folosesc raportările din aplicațiile de navigație (precum Waze) exclusiv pentru a ocoli zonele de control;
• 69% dintre cei chestionați declară că au fost direct ținta flash-urilor sau claxoanelor în trafic.
• Deși aceste practici sabotează eficiența filtrelor de poliție menite să scoată din trafic șoferii periculoși, doar 32% dintre respondenți conștientizează că acest obicei reprezintă, în realitate, un risc pentru siguranța rutieră.

Alcoolul la volan: Toleranță zero în teorie, mituri în practică

În ceea ce privește consumul de alcool, studiul relevă un comportament predominant responsabil: 9 din 10 șoferi optează pentru variante non-alcoolice dacă știu că urmează să conducă, iar 60% apelează la ridesharing sau taxi dacă au consumat alcool.

Sursa foto: Arhiva EVZ

Peste 50% dintre șoferi sunt ferm convinși că nicio cantitate de alcool nu este sigură înainte de a urca la volan. Cu toate acestea, restul respondenților păstrează percepții de risc eronate:

• 23% consideră că este sigur să conducă după consumul unei beri;
• 19% consideră inofensiv un pahar de vin;
• 8% cred că o cantitate de până la 40 ml de băuturi spirtoase nu le afectează reflexele.

Pentru prevenție, instrumentele digitale câștigă teren. Un procent de 22% dintre șoferi au auzit de aplicația ZeroLaMie (proiect dezvoltat de Ursus Breweries în colaborare cu Poliția Rutieră și Institutul de Medicină Legală), iar 85% dintre aceștia o consideră utilă sau foarte utilă pentru a calcula timpul necesar în care alcoolemia revine la 0‰.

Datele tehnice ale studiului sociologic

Cercetarea sociologică cantitativă a fost realizată de Cult Research pe un eșantion reprezentativ de 1.200 de conducători auto activi de pe teritoriul României, în perioada 24 martie – 10 aprilie 2026.

Colectarea datelor s-a efectuat prin metoda CATI (interviuri telefonice asistate de calculator). Chestionarul din acest an a fost extins, incluzând în premieră întrebări axate pe comportamentul utilizatorilor de trotinete, al bicicliștilor, precum și pe consumul de substanțe psihoactive la volan.

Rezultatele complete pot fi consultate pe platforma www.desprealcool.ro