Cel mai iubit aliment al românilor. Ziua cartofului și rețeta simplă care a cucerit lumea

Cel mai iubit aliment al românilor. Ziua cartofului și rețeta simplă care a cucerit lumea

Pe 30 mai este marcată Ziua internațională a cartofului, o inițiativă stabilită în decembrie 2023 de Adunarea Generală ONU pentru a crește gradul de conștientizare privind valorile nutriționale, economice, de mediu și culturale ale acestei culturi.

Ziua internațională a cartofului: O temă dedicată mijloacelor de trai

Sărbătoarea subliniază importanța unei plante cultivate și consumate la scară largă la nivel global, cu impact direct asupra securității alimentare și dezvoltării rurale.

Ediția din acest an este marcată sub tema „Where potatoes grow, livelihoods flourish” („Unde cresc cartofii, prosperă mijloacele de trai”). Mesajul evidențiază contribuția culturii de cartof la susținerea veniturilor fermierilor și a actorilor din lanțul valoric, de la zonele muntoase ale Anzilor până în Africa, Europa și Asia.

Prin dezvoltarea producției și a lanțului valoric, cartoful este asociat cu reducerea sărăciei, creșterea rezilienței comunităților și promovarea unor sisteme agroalimentare mai incluzive și sustenabile. Specia Solanum tuberosum (L.) este consumată zilnic de miliarde de oameni și reprezintă o cultură de bază în numeroase regiuni agricole.

Cartofi

Ziua internațională a cartofului. Sursa foto: Pixabay

Cartofii au o istorie fascinantă: din munții Anzi pe toate continentele

Cartoful provine din regiunea Anzilor, în America de Sud, în special din zonele care astăzi fac parte din Peru și nordul Boliviei. Acolo, popoarele indigene (cum ar fi incașii) cultivau cartofi de mii de ani înainte de sosirea europenilor.

S-a estimat că cartoful a fost domesticit acum aproximativ 7.000–10.000 de ani. Indigenii selecționau tuberculi mai mari și mai gustoși, ceea ce a dus la numeroase varietăți adaptate la diferite altitudini și condiții climatice.

Cartoful a ajuns în Europa în secolul al XVI-lea, adus de exploratori spanioli după cucerirea Imperiului Inca. Inițial, a fost privit cu suspiciune și era cultivat mai mult ca plantă ornamentală decât aliment. Abia în secolele XVII–XVIII oamenii au început să-l folosească sistematic ca aliment de bază, mai ales în Irlanda, Germania și Franța.

În Europa, cartoful a fost îmbunătățit și hibridizat, dând naștere la sute de soiuri diferite. A devenit esențial pentru alimentația oamenilor datorită rezistenței la clima rece și randamentului mare. De la Europa, cartoful s-a răspândit în întreaga lume, inclusiv în Asia și Africa, devenind astăzi una dintre cele mai importante culturi alimentare.

Cartofi copți

Cartofi copți. Sursa foto: Pixabay

Cea mai celebră rețetă de cartofi de la Mary Berry

Cea mai celebră și apreciată rețetă cu cartofi asociată bucătăresei britanice Mary Berry este Dauphinoise, un preparat bogat, cremos și gratinat. Particularitatea lui constă în combinația neobișnuită de cartofi albi și cartofi dulci, gătiți lent într-un amestec de smântână, supă și parmezan.

Ingredientele necesare  pentru 6–8 porții:

  • 750 g cartofi albi (tip King Edward sau alți cartofi făinoși)
  • 750 g cartofi dulci, curățați
  • 300 ml smântână pentru gătit (32%)
  • 150 ml supă de pui sau de legume
  • 50 g parmezan ras
  • unt pentru uns tava
  • sare și piper negru proaspăt măcinat, după gust.

Cum se prepară celebra rețetă

1. Pregătirea cuptorului: Se preîncălzește cuptorul la 220°C (sau 200°C cu ventilație). Se unge un vas termorezistent de aproximativ 2–2,4 litri cu unt. Cartofii albi și cei dulci se taie în felii foarte subțiri, ideal cu o mandolină sau un robot de bucătărie. Se așază un prim strat de cartofi în vas, apoi se condimentează cu sare și piper și se toarnă puțină smântână și supă peste ei.

Se repetă procesul până se termină ingredientele, apăsând ușor cartofii pentru a-i ajuta să se așeze în lichid. Deasupra ultimului strat se presară uniform parmezanul ras.

Vasul se acoperă cu folie de aluminiu și se coace timp de 40 de minute. Apoi folia se îndepărtează și se mai lasă la cuptor 25–30 de minute, până când suprafața devine aurie, iar interiorul moale și cremos.

Se lasă preparatul să se odihnească aproximativ 5 minute înainte de servire, pentru ca sosul să se stabilizeze și să devină mai dens. Dacă vrei, pot să-ți transform rețeta într-un format de tip „rețetă de blog” sau chiar într-o variantă mai scurtă, ușor de memorat.