Social
Cartoful a evoluat dintr-un strămoș al roșiilor, acum 14 milioane de ani. Descoperire științifică
cartofi prăjiti / sursa foto: dreamstime.com
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Cartoful a evoluat dintr-o specie de tomată, spune un studiu prezentat exclusiv. Se pare că una a ajutat la apariția celeilalte.
Încrucișarea naturală dintre roșiile sălbatice și plante asemănătoare cartofului din America de Sud a dus la apariția cartofului modern, în urmă cu aproximativ nouă milioane de ani, potrivit unui nou studiu publicat joi în revista Cell.
Loren Rieseberg, coautor și profesor la Universitatea British Columbia, a declarat pentru AFP că aceste descoperiri indică o „schimbare profundă” în biologia evoluționistă. O știința cu rezultate surprinzătoare pe măsură ce oamenii de știință recunosc tot mai mult rolul evenimentelor de hibridizare antică în configurarea „arborelui vieții”.
În timp ce înainte se credea că mutațiile aleatorii erau de departe principalul motor al apariției de noi specii, „acum suntem de acord că rolul creativ al hibridizării a fost subestimat”, a spus el.
Cartoful, cea mai consumată legumă
Simplu, accesibil și versatil, modestul cartof este astăzi una dintre cele mai importante culturi din lume. Însă originile sale i-au nedumerit de multă vreme pe cercetători. Plantele de cartof moderne seamănă mult cu trei specii din Chile cunoscute sub numele de Etuberosum. Totuși, aceste plante nu produc tuberculi. Acele structuri subterane mari, cum sunt cartofii sau ignamele, care stochează nutrienți și pe care le consumăm.
Pe de altă parte, analiza genetică a relevat o legătură surprinzător de strânsă cu roșiile. „Acesta este un caz de discordanță, și indică faptul că se întâmplă ceva interesant!”, a declarat Sandra Knapp, coautoare și botanistă la Muzeul de Istorie Naturală din Marea Britanie, pentru AFP, citat de CBS.
Pentru a dezlega misterul, o echipă internațională de cercetători a analizat 450 de genomuri de cartofi cultivați și 56 de specii sălbatice de cartof. Autorul principal, Zhiyang Zhang, de la Institutul de Genomică Agricolă din Shenzhen, a declarat:
„Cartofii sălbatici sunt foarte greu de colectat, așa că acest set de date reprezintă cea mai cuprinzătoare colecție de date genetice despre cartofii sălbatici analizată vreodată.”
Momentul descoperirii
Analiza a arătat că cartofii moderni moștenesc un patrimoniu genetic echilibrat de la două specii ancestrale. Aproximativ 60% de la Etuberosum și 40% de la roșii. „Momentul meu wow a fost când echipa chineză a arătat că TOȚI cartofii – atât speciile sălbatice cât și cele tradiționale – aveau practic aceeași proporție de gene de roșie și de Etuberosum,” a spus Knapp. „Asta indică o hibridizare antică, nu evenimente repetate de schimb genetic ulterioare. Este atât de clar! Superb.”
Un gen numit SP6A, care semnalizează inițierea formării tuberculilor, provine din linia roșiilor. Însă acesta a permis formarea tuberculilor doar când a fost combinat cu gena IT1 de la Etuberosum, care controlează creșterea tulpinilor subterane.
Acum 14 milioane de ani a început divergența
Divergența dintre Etuberosum și roșii se crede că a început acum 14 milioane de ani, posibil din cauza polenizării neintenționate de către insecte. S-a finalizat în urmă cu 9 milioane de ani. Acest eveniment evolutiv a coincis cu ridicarea rapidă a lanțului muntos al Andilor. Oferind condiții ideale pentru apariția plantelor cu tuberculi, capabile să stocheze nutrienți sub pământ.
Un alt avantaj crucial al tuberculilor este capacitatea lor de a se reproduce asexuat. Formând noi muguri fără să fie nevoie de semințe sau polenizare. Aceasta este o trăsătură care le-a permis să se răspândească în întreaga Americă de Sud. Prin schimburi umane ulterioare, în toată lumea.
Studiul sugerează că utilizarea roșiei drept „platformă de biologie sintetică” este o cale promițătoare pentru crearea acestui nou tip de cartof, a explicat el.
