Inteligența sintetică (SI): tehnologia care ar putea depăși AI. Calcul cu neuroni vii și sisteme hibride

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Inteligența artificială a schimbat radical lumea modernă, alimentând tehnologii care stau la baza motoarelor de căutare, diagnosticelor medicale, vehiculelor autonome și cercetării științifice. Cu toate acestea, unii cercetători consideră că AI ar putea reprezenta doar o etapă intermediară în evoluția sistemelor inteligente. Un nou concept, cunoscut sub numele de inteligență sintetică (SI sau SBI - Synthetic (Biological) Intelligence), începe să prindă contur la intersecția dintre informatică, biologie și inginerie.

Ce este inteligența sintetică (SI)

Inteligența sintetică poate fi definită ca o formă de inteligență creată prin inginerie, care combină sisteme computaționale artificiale cu mecanisme inspirate din organismele vii. Spre deosebire de inteligența artificială convențională, care funcționează exclusiv pe hardware bazat pe siliciu și pe algoritmi matematici, inteligența sintetică urmărește să integreze procese biologice, mecanisme adaptive și, posibil, chiar componente vii în structura sa.

Scopul nu este doar imitarea cogniției umane, ci dezvoltarea unor forme complet noi de inteligență, capabile să învețe, să se adapteze și să evolueze în moduri pe care sistemele AI actuale nu le pot reproduce.

Program de spionaj la nivel internațional. Nicio mișcare făcută de internet nu va mai scăpa

Asociațiile de pacienți, nemulțumite de noile reguli din Sănătate. „Bolnavii vor fi nevoiți să meargă la privat pe banii lor”

Printre direcțiile de cercetare se numără:

• rețele neuronale biologice cultivate în laborator;
• interfețe creier-computer;
• celule sintetice capabile să proceseze informații;
• cipuri neuromorfice care imită structura creierului uman;
• sisteme hibride ce combină neuroni biologici și procesoare digitale.

Relația dintre inteligența sintetică și biologie

Biologia a avut la dispoziție miliarde de ani pentru a perfecționa procesele de prelucrare a informației. Creierul uman, de exemplu, consumă aproximativ 20 de wați de energie, în timp ce realizează operațiuni care continuă să reprezinte o provocare chiar și pentru cele mai performante supercomputere.

Inteligența sintetică încearcă să valorifice aceste avantaje biologice.

Oamenii de știință au demonstrat deja că neuronii cultivați în laborator pot învăța sarcini simple atunci când sunt conectați la medii digitale. Experimentele efectuate cu țesut neural crescut artificial au arătat că neuronii biologici își pot modifica comportamentul în funcție de feedback-ul primit, deschizând perspectiva unor sisteme de calcul hibride în viitor.

AI © Kittipong Jirasukhanont | Dreamstime.com

Biologia sintetică joacă, de asemenea, un rol important. Prin proiectarea unor noi circuite biologice în interiorul celulelor vii, cercetătorii speră să creeze organisme programabile, capabile să detecteze, să proceseze și să răspundă la informații din mediul înconjurător.

Printre aplicațiile posibile se numără:

• medicina personalizată;
• descoperirea de medicamente;
• robotica avansată;
• monitorizarea mediului;
• sistemele autonome adaptive.

Cum diferă inteligența sintetică de inteligența artificială?

Inteligența artificială este, în esență, algoritmică. Ea procesează date prin modele matematice antrenate pe volume uriașe de informații.

Inteligența sintetică ar putea merge mai departe, integrând în arhitectura sa mecanisme biologice de adaptare și autoorganizare.

Principalele diferențe ar putea fi:

În timp ce AI încearcă să reproducă inteligența prin software, inteligența sintetică urmărește să creeze sisteme inteligente folosind mecanisme inspirate direct din viață.

Poate inteligența sintetică să înlocuiască AI?

Pe termen scurt și mediu, cel mai probabil nu.

Inteligența artificială beneficiază de avantaje majore: este scalabilă, relativ accesibilă și susținută de o infrastructură tehnologică globală deja matură. În schimb, inteligența sintetică se află încă într-o fază experimentală și se confruntă cu provocări științifice, etice și legislative considerabile.

Totuși, în anumite domenii, inteligența sintetică ar putea ajunge să completeze sau chiar să depășească performanțele AI.

Sistemele biologice de calcul ar putea avea avantaje în:

• recunoașterea tiparelor complexe;
• învățarea cu un consum redus de energie;
• adaptarea la situații complet noi;
• simularea proceselor biologice complexe.

Este posibil ca viitorul să nu aparțină exclusiv uneia dintre aceste tehnologii. Mai degrabă, AI și inteligența sintetică ar putea convergența într-o nouă generație de sisteme inteligente hibride.

Provocări etice și științifice

Dezvoltarea inteligenței sintetice ridică întrebări profunde.

Dacă țesuturile neuronale vii vor deveni parte a unor sisteme inteligente, ce statut vor avea acestea? Ar putea manifesta forme de conștiință sau de experiență subiectivă? Cine ar deține controlul asupra unor astfel de entități?

Printre problemele care vor necesita răspunsuri se numără:

• biosecuritatea;
• protecția datelor;
• îmbunătățirea capacităților umane prin tehnologie;
• natura conștiinței;
• proprietatea asupra sistemelor biologice de calcul.

În multe privințe, aceste întrebări ar putea deveni la fel de importante ca progresele tehnologice în sine.

AI Garaj - foto AI

Viitorul inteligenței

Evoluția tehnologiilor inteligente a trecut de la calculul mecanic la calculul digital și apoi la inteligența artificială. Inteligența sintetică ar putea reprezenta următoarea etapă, una în care biologia și tehnologia se îmbină pentru a crea sisteme care nu sunt nici complet mașini, nici complet organisme vii.

Dacă va depăși sau nu inteligența artificială rămâne o întrebare deschisă. Totuși, este din ce în ce mai clar că viitorul inteligenței nu va fi exclusiv artificial. El ar putea apărea din convergența dintre siliciu, biologie și viață proiectată prin inginerie.

Într-un asemenea viitor, granița dintre inteligența biologică și cea artificială s-ar putea estompa treptat, lăsând loc unor forme de cogniție complet noi, diferite de tot ceea ce omenirea a creat până acum.

Cine sunt cele mai importante personalități ale SI

Thomas Hartung

Probabil cel mai important promotor al conceptului de „Organoid Intelligence” este Thomas Hatung. Profesor la Johns Hopkins și unul dintre cei care încearcă să transforme organoizii cerebrali în platforme de calcul biologic.

Brett Kagan

Director științific la Cortical Labs și autor principal al experimentului DishBrain, Brett Kagan este una dintre figurile centrale ale inteligenței biologice sintetice.

Karl Friston

Celebru neurolog și teoretician britanic, Karl Friston a lansat teoria privind „Free Energy Principle”, care stă la baza multor experimente care încearcă să explice cum învață sistemele biologice și hibride.

Lena Smirnova

Lena Smirnova este una dintre cercetătoarele care dezvoltă conceptul de organoid intelligence și aplicațiile sale biomedicale.

Michael Levin

Nu lucrează strict pe SI, dar Michael Levin este extrem de influent în domeniul inteligenței biologice. Cercetările sale despre memorie celulară, bioelectricitate și „inteligența colectivă” a țesuturilor vii sunt frecvent citate în discuțiile despre viitoarele forme de inteligență sintetică.