De ce se depreciază leul. Explicațiile lui Adrian Câciu privind presiunile asupra cursului valutar și rolul dolarului

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Deprecierea recentă a monedei naționale și presiunile exercitate asupra cursului valutar trebuie evaluate în primul rând din perspectiva evoluției dolarului american și a reorientării capitalurilor globale către active din Statele Unite, nu prin prisma contextului politic intern, susține fostul ministru al Finanțelor, Adrian Câciu (PSD).

Poziția sa vine în contextul în care moneda unică europeană a depășit pragul de 5,34 lei pe piața interbancară, iar Banca Națională a României a raportat o diminuare de 4,8 miliarde de euro a rezervelor valutare la sfârșitul lunii septembrie.

De ce se depreciază leul. Explicațiile lui Adrian Câciu privind presiunile asupra cursului valutar și rolul dolarului

Conform analizei făcute de Adrian Câciu, creșterea randamentelor la titlurile de stat americane a determinat o redistribuire a capitalului internațional către piața din SUA. Această dinamică pune o presiune semnificativă pe dolar și, prin ricoșeu, pe monedele piețelor emergente, inclusiv pe leul românesc. În opinia fostului demnitar, raportul dintre euro și leu reprezintă doar un efect secundar, iar cauzele reale pot fi identificate prin monitorizarea atentă a monedei americane.

Adrian Câciu. Sursă foto: Facebook

„Observați o presiune pe cursul valutar?

Da, dar nu va uitati doar la euro unde este doar efect, uitati-va la valuta legata de cauză: dolar. Pe paritatea dolar/leu este presiunea pentru că sunt capitaluri care se relochează către bondurile americane sau obligatiunile private americane care au dobanzi in crestere. Pentru info, bondurile US la 30 ani au ajuns la 5,7%. Sa revenim:

Depreciere leu fata de euro în ultima luna: 1,49% (foarte mult față de media ultimilor ani dar rezonabil fața de furtuna de pe piata USD). Euro este cotat pe inter-bancar la 5,33 lei. Depreciere leu fața de dolar în ultima lună: 4,23% (foarte mult față de media ultimilor ani si foarte volatil în continuare din cauza vulnerabilitatii apărute pe piata financiara americana urmare a cresterii accelerate a dobanzilor de refinantare și necesitații intăririi USD).

Depreciere euro fata de dolar în ultima lună: 2,62%. Aici este cheia în a întelege ce se întamplă pe plan extern și confirmarea presiunii pe lichiditatea în dolari. Creștere curbă obligațiuni US în ultima lună: plus 7,7%”, scrie Câciu pe Facebook.

Dinamica regională și intervenția Băncii Naționale

Adrian Câciu respinge scenariul potrivit căruia fluctuațiile financiare recente ar fi provocate de instabilitatea politică din interiorul țării. El consideră că fenomenul este extins la nivel regional, fiind determinat de necesarul global de capital și de evoluțiile externe. Totodată, fostul ministru subliniază importanța politicii de flotare administrată aplicată de BNR pentru menținerea stabilității financiare.

„Este foarte puțin despre instabilitatea politică din intrerior ce vedeți. Este mai mult despre nevoia de capital din extern. Este un puseu regional și manifest pe piețele emergente. Si, daca vreti, este un moment în care "managed float" este cel care ne salvează. Fără el dolarul sărea ușor de 5 lei. Este acel moment in care adeptii "free float" ne vor îndruga verzi și uscate despre cine e de vină ocolind realitatea: expunerea generează risc iar riscul necontrolat devine dezastru”, continuă el.

Riscurile economice și necesitatea investițiilor interne

Pe lângă factorii externi, Adrian Câciu atrage atenția asupra riscurilor care pot afecta economia națională pe termen mediu. Principalele vulnerabilități sunt legate de presiunea asupra balanței de plăți și de creșterea inflației importate, în condițiile în care disponibilitatea capitalului nu se află pe o curbă ascendentă.

„Problema este alta: presiunea pe balanța de plăti crește, capitalul nu este în expansiune, iar presiunea creste mai ales pe inflația importată. Este momentul pentru vitamine! Și stimularea repatrierii capitalului românesc din străinătate în investiții interne. Adica reducerea dependenței de capital împrumutat”, explica acesta.

Evaluările de rating și disputele pe seama contextului politic

Totodată, fostul ministru al Finanțelor susține că evoluțiile de pe piața valutară nu au legătură directă cu evaluările agențiilor de rating sau cu ultimele evenimente din spațiul politic intern, cum ar fi neacordarea votului de încredere pentru Cabinetul Mureșan.

„PS: nu are legatură nici cu ratingul ce vedeți pe piața valutară. Dar poate naște emoție fiind suprapusa ca perioadă de exprimare..😉 PS2: nu va mai luati dupa cei doi guru care dau vina pe eșecul trecerii guvernului Muresan. Ne-au arătat ce bine se pricep când au dat fake-ul cu JP Morgan, de exemplu. 😉”, scrie Câciu.