Criza politică pune presiune pe ratingul României. Evaluare decisivă S&P în plin blocaj guvernamental

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Eșecul instalării unui nou executiv la București intensifică presiunile asupra ratingului de credit al României, chiar înaintea evaluării programate de S&P. Criza politică prelungită pe parcursul ultimelor cinci luni se suprapune peste o creștere accelerată a datoriei publice, evoluții urmărite atent de piețele financiare internaționale, conform Reuters.

Criza politică pune presiune pe ratingul României. Evaluare decisivă S&P în plin blocaj guvernamental

Respingerea în Parlament a votului de încredere pentru premierul desemnat Siegfried Mureșan a adâncit instabilitatea politică. În ultimele două săptămâni, această incertitudine a împins leul românesc către niveluri minime record și a determinat o creștere de aproximativ 60-80 de puncte de bază a randamentelor obligațiunilor pe 10 ani, acestea atingând maximele din ultimul an.

Presiunea asupra datoriei externe rămâne ridicată, iar titlurile cu scadențe mai lungi s-au tranzacționat la cele mai scăzute prețuri din ultimele 16 luni. În acest context instabil, S&P Global urmează să revizuiască calificativul României, care este menținut în prezent pe ultima treaptă recomandată investițiilor, având o perspectivă negativă. Pe piața instrumentelor financiare derivatives, contractele CDS pe cinci ani indică deja un risc crescut de retrogradare cu două trepte, până în categoria junk.

Tensiuni în coaliție și influența opoziției

Măsurile adoptate pentru reducerea deficitului și frânarea ritmului de împrumut au slăbit coaliția pro-europeană și au favorizat ascensiunea Alianței pentru Unirea Românilor. Cu toate acestea, economiștii consideră că eforturile bugetare de până acum trebuie continuate pentru a evita efectele negative ale unei decizii adverse din partea agențiilor de rating.

„Finanțele publice ale României s-au îmbunătățit. Dar sunt necesare progrese mult mai mari pentru a-i asigura pe investitori și pentru a elimina riscul unei retrogradări a ratingului de credit”, au transmis analiștii Capital Economics într-o notă.

ilie bolojan

Evaluările externe sugerează însă că agențiile pot manifesta o anumită toleranță față de instabilitatea politică, atâta timp cât direcția de ajustare fiscală nu este abandonată.

„S&P și Moody’s ar putea tolera ambele o perioadă mai लंबा de instabilitate politică, cu condiția ca consolidarea fiscală să rămână pe traiectoria stabilită, dar probabil nu dincolo de primul trimestru din 2027. O abatere semnificativă de la traiectoria consolidării fiscale sau convocarea unor alegeri anticipate ar putea declanșa o retrogradare”, a spus Guillaume Tresca, strateg senior pentru piețele emergente la Generali Asset Management, apreciind la unu din patru probabilitatea unei retrogradări imediate din partea S&P.

Risc suplimentar este generat de posibilitatea ca AUR să formeze o majoritate parlamentară alături de social-democrați, un scenariu care stârnește îngrijorare în rândul investitorilor din cauza posibilei încetiniri a reformelor bugetare. La sfârșitul lunii iulie, România a evitat la limită o decizie nefavorabilă din partea Fitch, însă toate marile agenții condiționează menținerea ratingului de adoptarea bugetului pentru anul 2027 până la finalul acestui an.

Angajamentele față de Bruxelles și poziția Ministerului Finanțelor

Conform acordurilor încheiate cu Comisia Europeană, România s-a angajat să aducă deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB până în anul 2030. Reevaluările Moody’s și Fitch sunt programate pentru prima parte a anului viitor, ambele agenții încadrarea României pe cea mai joasă treaptă din categoria investment grade, tot cu perspectivă negativă.

Ministerul Finanțelor susține ferm că procesul de corecție fiscală nu poate fi întrerupt, indiferent de contextul politic intern.

„Am auzit nu o dată, ci de mai multe ori opinia că am putea lua o pauză, să ducem deficitul la 6% din PIB și să ne oprim. Nu ne permitem să facem o pauză. Podul din spatele nostru este rupt, există doar drumul înainte”, a spus Nazare la o conferință financiară în această săptămână.

Semnale de alarmă de la Banca Centrală

Banca Națională a atras atenția la rândul ei asupra pericolelor asociate gestionării deficitare a finanțelor publice și ritmului alert de îndatorare.

„Ceea ce este îngrijorător în cazul României este viteza acumulării datoriei în ultimii ani, când rata de creștere a fost de trei ori mai mare decât în perioada de dinaintea pandemiei. Consecințele sunt imediate – costurile cu dobânzile sunt estimate la 3% din PIB, ceea ce înseamnă că cheltuim mai mult cu dobânzile decât ținta de deficit pe care încercăm să o atingem”, a declarat viceguvernatorul Cosmin Marinescu.

Reprezentantul băncii centrale a adăugat că necesarul brut de finanțare a depășit pragul de 10% din PIB, depășind nivelurile considerate optime pentru indicatorii de risc ai unei țări.

Progrese bugetare umbrite de blocajul politic

Pe plan fiscal, execuția bugetară arată o îmbunătățire: deficitul consolidat a coborât la 2,89% din PIB în primele opt luni, comparativ cu 4,51% în perioada similară a anului trecut. Guvernul își propune să încheie anul cu un deficit de 6,2% din PIB, o reducere semnificativă față de nivelul de peste 9% înregistrat în 2024. Cu toate acestea, persistenta crizei politice riscă să anuleze aceste rezultate pozitive în ochii piețelor financiare.

„Cu cât criza politică persistă mai mult, cu atât crește riscul ca, în cele din urmă, aceasta să înceapă să afecteze lucrurile din perspectiva ratingului”, a declarat Kathryn Exum, co-șefă a departamentului de cercetare și strategie privind datoriile suverane la Gramercy.

Analistul a avertizat totodată că o eventuală retrogradare ar duce automat la vânzări masive de obligațiuni din partea fondurilor de investiții, determinând o lărgire suplimentară a ecartului de randament.