Debitul Dunării, la nivel minim istoric. Decizii de urgență pentru răcirea reactoarelor de la Cernavodă și reluarea dragajului

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Comitetul Interministerial Bala – Cernavodă s-a reunit joi pentru a adopta noi măsuri hidrotehnice menite să garanteze răcirea reactoarelor de la centrala nuclearoelectrică din Cernavodă. În paralel, utilajele aparținând Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) și Apelor Române au reluat lucrările de dragare din zonă, după o perioadă de întrerupere, conform news.ro.

Sediul executivului a fost teatrul unor noi discuții strategice, pe fondul crizelor hidrologice persistente. Nivelul Dunării rămâne la valori extrem de scăzute, similare cu cele consemnate în luna august.

Debitul Dunării, la nivel minim istoric. Decizii de urgență pentru răcirea reactoarelor de la Cernavodă și reluarea dragajului

„Comitetul Interministerial Bala - Cernavodă s-a reunit azi (joi, n.r.), pentru a stabili recomandările privind distribuţia debitului de la bifurcaţia canalului Bala cu Dunărea Veche", a transmis la solicitarea News.ro un reprezentant al departamentului de presă al Guvernului. "Este în stadiul elaborării raportului final, cu recomandările aferente”, a adăugat, fără a oferi alte precizări.

La stația Cernavodă, nivelul apei a înregistrat joi valoarea de -221 cm. Această cifră este cu 34 cm peste pragul minim istoric din 20 septembrie, înscriindu-se în parametrii critici consemnați în perioada 8-9 august, când se înregistrau -222 cm.

Cota negativă reprezintă raportarea la așa-numita "cotă zero", nivelul convențional de referință utilizat la stațiile hidrometrice pentru calculul înălțimii fluviului.

În intervalul 30 septembrie – 1 octombrie, debitul la intrarea în țară a rămas staționar. Datele oferite de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor indică o valoare de 1.350 m3/s, un nivel aflat considerabil sub mediile multianuale ale lunilor septembrie (3.800 m3/s) și octombrie (3.900 m3/s).

Utilajele au reînceput dragarea fluviului

Echipamentele specifice au intervenit din nou la începutul acestei săptămâni, după ce draga AFDJ a fost retrasă aproape întreaga lună septembrie.

Purtaătorul de cuvânt al AFDJ, Adrian Maizel, a detaliat pentru News.ro că operațiunile au fost demarate în sectorul Cochirleni.

„Încercăm să realizăm un canal de 50 - 60 m lăţime cu o adâncime efectivă de doi metri faţă de nivelul -250 cm de la Cernavodă. Să vedem ce decizii se vor lua (în Comitetul interministerial, n.r.), având în vedere că prognoza pentru debit şi nivel e tot în scădere„, a mai spus Maizel.

După finalizarea intervențiilor de la Cochirleni, procesul de dragare va continua în punctele Rasova, Fermecatu, Marleanu și Lebăda. În baza contractului în derulare, este prevăzută înlăturarea a 120.000 metri cubi de sedimente.

În zonă acționează și două utilaje de dragat de mici dimensiuni din flota Apelor Române.

Purtătoarea de cuvânt de la Apele Române, Ana Maria Agiu, a afirmat la solicitarea News.ro că în decurs de o lună și jumătate au fost dragați 40.000 mc de sedimente pe o lungime de 600 de metri, fiind creat un coridor cu lățimea de 30 m și adâncimea de 50 cm.

sursa: Facebook

Bilanțul lucrărilor tehnice desfășurate din vară

Primele măsuri urgente au fost inițiate la începutul lunii august, când debitele reduse ale Dunării au pus în pericol racirea reactoarelor 1 și 2 de la Cernavodă, facilități energetice care asigură aproximativ 20% din consumul național de energie electrică.

Reprezentanții Direcției de Comunicare și Relații cu Presa din cadrul Cancelariei Prim-Ministrului au precizat că AFDJ Galați a executat în august lucrări de nivelare și adâncire a albiei în punctele critice Caragheorghe - Turcescu (km 345-342) și Cochirleni (km 309-304).

Suplimentar, Administrația Națională Apele Române a intervenit cu două unități proprii de dragare, cu capacitatea de circa 900 m³/h fiecare, operând în punctele critice de la kilometrii 306, 307, 309 și 312 de pe Dunărea Veche.

„În paralel, au fost analizate mai multe soluţii de intervenţie hidrotehnică, inclusiv epiuri (diguri, n.r.) de dirijare, precum şi alte soluţii tehnice destinate concentrării sau redistribuirii curgerii spre zona Cernavodă. Aceste soluţii rămân în atenţie, însă nu pot constitui răspunsul imediat pentru actuala perioadă în care debitul Dunării înregistrează minime istorice”, a transmis Direcţia Comunicare şi Relaţii cu Presa de la Cancelaria Prim-Ministrului, la solicitarea sursei citate.

Costurile intervențiilor depășesc 12 milioane de lei

Lucrările executate pe parcursul lunii august au generat cheltuieli totale de 12,1 milioane de lei.

Reprezentanții Cancelariei Prim-Ministrului au menționat că, prin Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență din 31 iulie 2026, s-a aprobat suma de 7 milioane de lei pentru scufundarea barjelor menite să redirecționeze debitul dinspre gura Brațului Bala către Dunărea Veche.

Ulterior, prin Hotărârea CNSU din 10 august 2026, au fost alocați 5,1 milioane lei pentru dragarea a 100.000 mc de sedimente în punctele Turcescu-Caragheorghe și Cochirleni. Suma a fost împărțită pentru acoperirea lucrărilor din ambele puncte critice.

„Sursa de finanţare pentru ambele acţiuni este Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2026”, a transmis Cancelaria Prim-Ministrului.