Ratingul României, reevaluat vineri de S&P. Ce spun analiștii despre riscul de retrogradare

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Agenția de rating S&P Global urmează să reevalueze vineri, 2 octombrie, ratingul de credit al României, în condițiile în care instabilitatea politică și creșterea datoriei publice sporesc îngrijorările investitorilor. România se află deja la cel mai scăzut nivel al categoriei recomandate pentru investiții, cu perspectivă negativă, iar eșecul formării unui nou guvern a amplificat presiunile asupra finanțelor publice.

Potrivit Reuters, impasul politic care durează de cinci luni se suprapune cu acumularea rapidă a datoriei publice și ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea fiscală a țării. Un strateg al Generali Asset Management estimează la 25% probabilitatea ca S&P să retrogradeze ratingul României.

S&P ar putea menține ratingul României, dar perspectiva rămâne negativă

România are în prezent un rating „BBB-” din partea S&P Global, ultima treaptă a categoriei investment grade, iar perspectiva este negativă. O eventuală retrogradare sub acest prag ar putea duce țara în categoria activelor speculative, ceea ce ar influența condițiile de finanțare și încrederea investitorilor.

Presiunile asupra ratingului s-au acumulat încă de la începutul anului 2025. Potrivit Reuters, contractele de tip credit default swap (CDS) pe cinci ani s-au tranzacționat la niveluri care reflectă riscul unei retrogradări cu două trepte, până la categoria „BB”.

Măsurile de austeritate adoptate de guvern pentru reducerea deficitului bugetar au contribuit la tensiunile din coaliția proeuropeană și au fost urmate de creșterea sprijinului pentru opoziția eurosceptică reprezentată de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR).

Analiștii de la Capital Economics consideră că România a făcut unele progrese în îmbunătățirea situației finanțelor publice, însă acestea nu sunt suficiente pentru a elimina riscul unei retrogradări.

„Finanţele publice ale României s-au îmbunătăţit”, spun analiştii de la Capital Economics într-o notă. „Însă sunt necesare progrese mult mai mari pentru a linişti investitorii şi a elimina riscul unei retrogradări a ratingului de credit”, adaugă ei.

Bani. Sursa foto: AI

Un expert estimează la 25% probabilitatea unei retrogradări

Guillaume Tresca, strateg senior pentru piețele emergente la Generali Asset Management, estimează că există o probabilitate de una la patru ca S&P să reducă ratingul României. Acesta consideră că agenția ar putea manifesta o anumită toleranță față de dificultățile politice, atât timp cât autoritățile continuă măsurile de reducere a deficitului.

„Atât S&P, cât şi Moody’s ar putea tolera o perioadă mai îndelungată de instabilitate politică, dar consolidarea fiscală trebuie să rămână pe calea stabilită şi probabil (această toleranţă va dura) nu mai mult decât până în primul trimestru al anului 2027”, a spus el.

Expertul avertizează că o abatere importantă de la planul de consolidare fiscală sau organizarea unor alegeri anticipate ar putea determina agențiile să ia în calcul o retrogradare.

„O abatere semnificativă de la traiectoria consolidării fiscale sau convocarea unor alegeri anticipate ar putea declanşa o retrogradare”, avertizează expertul.

Impasul politic ar putea afecta planurile de reducere a deficitului

Eșecul învestirii unui nou guvern ar putea prelungi incertitudinea politică și ar putea influența negocierile pentru formarea unei noi majorități parlamentare.

Reuters arată că investitorii sunt preocupați de posibilitatea unei alianțe între AUR și Partidul Social Democrat (PSD), întrucât un asemenea scenariu ar putea modifica direcția politicilor fiscale și ar putea îngreuna eforturile de reducere a deficitului.

România a evitat la limită o retrogradare din partea Fitch la sfârșitul lunii iulie. Toate cele trei mari agenții de rating, S&P, Moody’s și Fitch, au acordat țării cel mai scăzut nivel al categoriei investment grade, cu perspectivă negativă.

Agențiile urmăresc și adoptarea unui buget pentru anul 2027, care să includă măsuri suplimentare de reducere a deficitului. România și-a asumat, în relația cu Comisia Europeană, să readucă deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB până în 2030.

Moody’s și Fitch urmează să reevalueze ratingul de credit al României la începutul anului viitor.

Ministrul Finanțelor avertizează că România nu poate încetini reformele fiscale

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că România trebuie să continue procesul de consolidare fiscală, indiferent de dificultățile politice. Oficialul a avertizat că o eventuală pauză în aplicarea măsurilor bugetare ar putea afecta obiectivele asumate de autorități.

„Am auzit nu o dată, ci de mai multe ori opinia că am putea face o pauză, să aducem deficitul la 6% din PIB şi să ne oprim”, a spus Nazare în cadrul unei conferinţe financiare în această săptămână. „Nu ne putem permite să ne oprim. Podul din spatele nostru este distrus, nu avem decât să mergem înainte”, a arătat el.

La rândul său, Banca Națională a României a atras atenția asupra ritmului accelerat de creștere a datoriei publice și asupra impactului pe care acesta îl are asupra costurilor de finanțare.

BNR avertizează că datoria publică a crescut accelerat

Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, a atras atenția asupra vitezei cu care s-a acumulat datoria României în ultimii ani. Potrivit acestuia, ritmul de creștere a fost de trei ori mai mare decât cel înregistrat în perioada de dinaintea pandemiei.

„Ceea ce este îngrijorător în cazul României este viteza de acumulare a datoriei în ultimii ani, când rata de creştere a fost de trei ori mai mare decât cea din perioada pre-pandemică”, a declarat viceguvernatorul Cosmin Marinescu. „Consecinţele sunt imediate - costurile cu dobânzile sunt estimate la 3% din PIB, deci cheltuim mai mult pe dobânzi decât ţinta de deficit pe care ne propunem să o atingem”, a arătat Marinescu.

Oficialul BNR a mai spus că necesarul brut de finanțare al României a depășit 10% din PIB, nivel care ridică probleme din perspectiva indicatorilor de risc.

Deficitul bugetar a scăzut, dar investitorii urmăresc evoluția crizei politice

România a înregistrat o reducere a deficitului bugetar consolidat în primele opt luni ale anului. Acesta a ajuns la 2,89% din PIB până în august, comparativ cu 4,51% în aceeași perioadă a anului precedent.

Guvernul și-a propus să reducă deficitul anual la 6,2% din PIB, după ce acesta a depășit 9% în 2024. Cu toate acestea, investitorii urmăresc dacă măsurile de ajustare bugetară vor putea fi continuate în condițiile actualei instabilități politice.

Kathryn Exum, codirectoare a departamentului de cercetare și strategie suverană la Gramercy, consideră că prelungirea crizei ar putea afecta evaluarea financiară a României.

„Cu cât criza politică se prelungeşte mai mult, cu atât este mai mare riscul ca aceasta să afecteze în cele din urmă situaţia din perspectiva ratingurilor”, a declarat Kathryn Exum.

O eventuală retrogradare ar putea determina vânzări de obligațiuni, ceea ce ar duce la creșterea diferențelor dintre randamentele titlurilor românești și cele ale obligațiunilor considerate mai sigure. Acest lucru ar putea majora costurile de împrumut ale statului și ar putea pune presiune suplimentară asupra finanțelor publice.