Un raport al Institutului Național de Sănătate Publică arată că în anul 2018, peste 1000 de români au murit ca urmare a infecției cu Clostridium difficile, una dintre cele mai periculoase bacterii intraspitalicești.

Bacteria Clostridium difficile a fost izolată pentru prima dată în scaunul unui copil sănătos în anul 1935, fiind o bacteria anaerobă care trăiește în intestinul oamenilor. Aceasta, ca și celelalte clostridii, secretă toxine cu rol în patogenia infecției. Specialiștii susțin că apariția ei este favorizată de administarea masivă de antibiotice, de aceea mediul în care aceasta se găsește cel mai des fiind unitățile de terapie intensivă din cadrul spitalelor românești.

Bacteriile, favorizate de antibioticile

Același studiu al INSP arată că alte bacterii des întâlnite în spitalele românești. sunt Pseudomonas aeruginosa şi Acinetobacter baumannii, și asta pentru că nivelul rezistenței la antibiotice în România este în continuare unul dintre cele mai ridicate din Europa.

Nivelul infecţiilor cu stafilococ auriu meticilino-rezistent (MRSA) din ţara noastră rămâne cel mai mare din Europa, reiese din raportul INSP. Pentru mai multe bacterii patogene, nivelul rezistenței la antibiotice in România este în continuare unul dintre cele mai ridicate din Europa.

Pacienții de la ATI în 2018

Studiul mai arată că majoritatea pacienţilor internaţi la ATI în anul 2018 şi diagnosticaţi cu infecţii intraspitaliceşti erau purtători de dispozitiv medical. Pseudomonas aeruginosa este un bacil Gram-negativ, cauză a infecţiilor asociate asistenţei medicale la pacienți cu spitalizări prelungite sau cu afectare severă a barierelor de apărare antiinfecțioasă (de exemplu, arsuri severe). El a fost identificat ca una dintre cauzele majore de pneumonie nosocomială, de infecții urinare nosocomiale sau de infecții sistemice. În plus, a mai fost descrisă implicarea sa în infecții de părți moi (mai ales la pacienți cu arsuri întinse), în otite externe și în acutizările bronşitelor cronice, mai frecvent la pacienţi cu fibroză chistică.

Pseudomonas aeruginosa are rezistență intrinsecă la majoritatea claselor de antibiotice, spun cei de la INSP în raportul citat, de presa de specialitate. Rezistența Klebsiella pneumoniae la antibiotice (în special multirezistența sau rezistența extinsă, inclusiv la carbapeneme și colistin), precum și capacitatea de a transfera elemente genetice către specii înrudite fac din această specie o problemă majoră de sănătate publică. În plus, din punct de vedere clinic, nivelul ridicat al rezistenţei la colistin în cazul tulpinilor care sunt rezistente la carbapeneme atrage atenţia asupra riscului de a ne confrunta cu infecţii cu tulpini panrezistente la antibiotice.