EVZ Special
AI-ul vine prea repede peste români. Suntem pe ultimul loc în UE la utilizarea tehnologiei
Inteligența artificială. Sursa foto: Pixabay
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
AI-ul devine tot mai prezent în viețile românilor. Dar încă nu foarte mulți reușesc să îi și valorifice optim potențialul. Marea majoritate a companiilor se află într-o etapă prelungită de testare, mai mult sau mai puțin oficială. Iar percepția generală nu este unanim pozitivă, pentru că mulți se tem că inteligența artificială i-ar putea lăsa șomeri.
Inteligența Artificială (AI) este tot mai prezentă în viața multora dintre noi. Cu toate acestea, mulți dintre români văd noua tehnologie ca pe o amenințare. Fie pentru siguranța locului de muncă, fie pentru protecția datelor. Există însă și adepți ai AI-ului, care o consideră o oportunitate.
„Românii sunt, în mare parte, conștienți de magnitudinea schimbării. Dar pregătirea efectivă este încă fragmentată. Studiile noastre arată că există un nivel crescut de curiozitate și apetit pentru învățare. Însă infrastructura educațională și organizațională nu a ținut încă pasul și astfel avem o pregătire inegală”, explică Mihai Stănescu, fondatorul RoCoach, companie cu o experiență de peste 20.000 de ore în leadership și strategie de dezvoltare.
Conform celor mai recente studii ale companiei, peste trei sferturi (76%) dintre români percep AI-ul ca pe o oportunitate. Atât în economie, cât și în societate. Un procent apropiat (70%) susține însă că, pentru atingerea acestui potențial, este necesară prioritizarea protecției datelor. „Cu alte cuvinte, nu vorbim de o respingere a tehnologiei. Ci de o societate care cere reguli clare, supraveghere umană și transparență. Este o formă de maturitate socială, care ne obligă să tratăm AI-ul nu doar ca tehnologie, ci ca barometru al încrederii în societate”, susține Mihai Stănescu.
Unul din trei români se teme de AI
Cercetarea RoCoach a mai relevat faptul că 35,7% dintre români cred că AI-ul va duce, mai ales, la pierderea locurilor de muncă.
„Asta ne arată un deficit de încredere. Dar și un decalaj între viteza tehnologiei și ritmul de adaptare al forței de muncă. De fiecare dată când o tehnologie revoluționară a apărut – de la motorul cu aburi la Internet –, am asistat la o dislocare temporară a pieței muncii. Urmată de o reconfigurare a rolurilor și competențelor. Ce este diferit acum? Viteza cu care AI-ul evoluează. Și adâncimea cu care pătrunde în aproape toate sectoarele”, argumentează fondatorul companiei.
Potrivit acestuia, AI-ul automatizează, în primul rând, activitățile repetitive, previzibile și bazate pe reguli. Poate fi vorba de la sarcini fizice (în logistică, producție etc.), la task-uri cognitive simple (în contabilitate, call-centere etc). „Profesiile cele mai expuse sunt cele care pot fi «codificate». Dar tocmai aici apare oportunitatea. Oamenii pot să-și mute energia și creativitatea spre activități care necesită judecată, empatie, inovație sau comunicare complexă, calități greu de reprodus de un algoritm”, afirmă Stănescu.
Cu toate acestea, doar 11% dintre participanții la sondaj cred că AI-ul va crea mai multe joburi decât va elimina.
Mihai Stănescu, fondator RoCoach. Sursa foto: Arhiva companiei
Diferențe de perspectivă
La nivel local, dar nu numai, percepția asupra impactului generat de AI diferă major în funcție de vârstă. Astfel, tinerii între 18 și 34 de ani sunt mult mai deschiși și chiar entuziaști. În schimb, generațiile de peste 45 de ani sunt, în general, mai reticente. Destul de mulți privesc tehnologia ca pe o amenințare sau ceva „prea tehnic”.
Un alt element care face diferența este locația. În mediul urban există mai multă expunere la AI, susține Stănescu. Pe când în mediul rural tehnologia rămâne un concept abstract. Prezent mai degrabă „la știri” decât în viața de zi cu zi.
Nu în ultimul rând, și nivelul de pregătire este decisiv. Persoanele cu educație superioară sau în domenii tehnice percep AI-ul ca pe o oportunitate.
„Dacă ne uităm și pe alte statistici, vedem că România este pe ultimul loc în UE la competențe digitale de bază, cu 27-28%. Ceea ce alimentează frica și confuzia”, argumentează Mihai Stănescu.
IMM-urile ne trag înapoi?
Nici în alte statistici nu „dăm bine”. De exemplu, România s-a aflat anul trecut pe ultimul loc în UE în privinţa gradului de utilizare a Inteligenţei Artificiale de către firmele cu minim 10 angajaţi. Scorul înregistrat a fost de doar 3,1%, în timp ce media europeană era la 13,5%, conform Eurostat.
„Această medie scăzută este dată mai ales de IMM-urile care ori nu utilizează deloc noua tehnologie, ori o folosesc mai degrabă punctual, fără o strategie coerentă. Ceea ce lipsește, la nivel național, este o strategie de adopție pe scară largă. Și programe clare de sprijin pentru IMM-uri. Dacă această categorie, care angajează peste 60% din forța de muncă, nu va fi inclusă în procesul de digitalizare, România riscă să adâncească decalajul față de restul Europei”, susține fondatorul RoCoach.
Adopție rapidă, dar fără reguli
Potrivit acestuia, în prezent, majoritatea companiilor se află încă în zona de explorare ad-hoc, atât în România, cât și la nivel global. Angajații folosesc și testează instrumente AI pentru mass-market, gratuite. Dar fără ca firmele să aibă politici clare privind confidențialitatea sau securitatea datelor.
„AI-ul este adoptat repede, dar guvernanța lui rămâne în urmă. Doar un număr mic de companii, de regulă cele mari și mai ales cele din sectoare reglementate, au început să dezvolte tool-uri proprii AI. Sau ghiduri interne și politici de utilizare responsabilă. În rest, predomină libertatea de a experimenta. Ceea ce stimulează inovația, dar aduce și riscuri. Precum lipsa de standardizare, pierderea controlului asupra informațiilor sensibile și o integrare haotică a AI-ului în procesele organizaționale. Diferența este vizibilă între multinaționale, care încep să construiască guvernanță, și IMM-uri, unde tehnologia intră «pe ușa din spate». Și este folosită mai ales experimental. Iar aici apare miza reală, pentru că AI-ul nu este doar o tehnologie, este un test de leadership”, concluzionează Mihai Stănescu.
