Administrația Prezidențială: Observaţiile magistraților nu par să descrie incidente izolate, ci un cumul de vulnerabilităţi

Administrația Prezidențială a făcut publice concluziile trase după ce mai mulți magistrații au făcut observații legate de sistemul de Justiție. Poziția oficială a administrației este că nu se poate vorbi despre incidente izolate. Ci de probleme grave în această zonă.

Poziția Administrației Prezidențiale

„Vulnerabilităţile structurale rezultate din observaţiile transmise indică drept potenţiale categorii de factori generatori de risc lipsa de transparenţă ori transparenţa redusă şi inexistenţa unor criterii obiective în zone sensibile ale carierei magistraţilor (delegare, detaşare, numire în funcţii de conducere - interviuri şi evaluare proiect, promovare efectivă - evaluare hotărâri şi comisii), ceea ce ar permite o selecţie informală şi ar inhiba contestarea”, se afirmă în punctul de vedere al Administrației Prezidențiale.

O altă vulnerabilitate asupra căreia s-a atras atenția este legată de lipsa unor mecanisme, proceduri şi metodologii standardizate de adoptare, publicitate şi comunicare a deciziilor administrative. Există un acces limitat la înregistrări, comisii, motivări, documente de schimbare a completelor ori altor acte de administrare internă, inclusiv la cele de constituire a comisiilor de evaluare, de contestare, de organizare a concursurilor, de elaborare a subiectelor şi altele asemenea.

O parte relevantă din observaţiile transmise accentuează necesitatea asigurării caracterului confidenţial al identităţii magistraţilor, unii dintre aceştia alegând să nu îşi devoaleze identitatea (...), motivele recurente indicând 'teama de consecinţe' sau 'frica de represalii' care ar afecta evoluţia profesională ulterioară", precizează documentul Administraţiei Prezidenţiale.

Orașul subteran care este cât Residence Militari a fost descoperit din greșeală și reprezintă o enigmă pentru arheologi

Cum verifici dacă ai datorii la ANAF și cât timp ai la dispoziție să le plătești

Palatul Cotroceni. Sursa foto: https://www.muzeulcotroceni.ro/

Ce vor magistrații

Potrivit sursei citate, magistraţii nu solicită intervenţii directe în carierele individuale, ci restabilirea unor garanţii instituţionale legate de independenţa în desfăşurarea activităţii, cu precădere în cazul judecătorilor.

În accepţiunea generală care degajă din observaţiile transmise, percepţia magistraţilor pare a fi una de neîncredere, având resorturi în concentrarea decizională şi fragilizarea independenţei interne.

Magistraţii mai reclamă riscul unui efect descurajant, de inhibare a exercitării unor drepturi (de a candida, de a contesta) şi asupra libertăţii de exprimare, prin semnale disciplinare/instituţionale sau prin consecinţe negative asupra carierei, dar şi presiunea sistemică generată de volumul de activitate care reduce calitatea şi creşte vulnerabilitatea la erori, întârzieri şi, implicit, generează un nivel de vulnerabilitate pentru magistraţi care, în anumite situaţii, ar fi în dezacord cu propunerile conducerii, astfel de cazuri având aptitudinea de a atrage declanşarea unor anchete disciplinare.

„Descentralizarea puterii decizionale prin întărirea rolului colegiilor de conducere”

De asemenea, neclarităţile, necorelările sau insuficienţele de ordin legislativ ar genera o presiune sistemică suplimentară, inclusiv din perspectiva instrumentelor de asigurare a integrităţii ori a resurselor umane şi logistice. Sunt incluse aici situaţia prescripţiei răspunderii penale, ineficienţa dovedită a structurilor de parchet competente să cerceteze infracţiuni comise de magistraţi, regimul dual de subordonare al poliţiei judiciare, competenţa limitată a ofiţerilor DGA, experienţa şi resursele tehnice ale acestora.

„Din ansamblul observaţiilor se poate extrage un nucleu comun, repetitiv de propuneri care vizează, în esenţă, descentralizarea puterii decizionale prin întărirea rolului colegiilor de conducere, inclusiv din perspectiva unei reprezentativităţi efective a acestora, corelat cu reducerea polilor de putere concentraţi în jurul preşedinţilor de instanţe, asigurarea reprezentativităţii efective în alegerea membrilor CSM, limitarea strictă a delegărilor şi detaşărilor, însoţite de proceduri competitive, criterii şi motivări transparente, publice şi predictibile, dar şi proceduri competitive şi transparente pentru accederea la toate funcţiile de conducere, inclusiv la funcţiile de vicepreşedinţi de instanţe şi preşedinţi de secţii”, se mai arată în concluziile raportului.