Comisioanele la achiziţii, congresele şi excursiile "exotice" pe banii concernelor de medicamente, clasica şpagă de la pacient, toleranţa şefilor faţă de greşeli, dar şi posibilitatea de a trata cazuri grave şi de a creşte profesional sunt motive pentru care mulţi medici se agaţă de un loc călduţ la stat.

Favorurilele şi şpaga cresc direct proporţional cu renumele spitalului şi al doctorului, astfel că şefii de secţie şi marii profesori ajung să-şi scoată de câteva ori salariul din plăţi informale.

Cei din eşalonul al doilea aleg să-şi suplimenteze veniturile lucrând part-time la privat, fără a renunţa la postul de la stat.

Consultanţi în domeniul sănătăţii, medici de la stat şi privat dezvăluie motivele pentru care mulţi doctori nu agrează privatizarea şi vor să rămână bugetari.

1. Comisioane la achiziţii

Experţi în sănătate publică spun că medicii cu poziţii fruntaşe în spitale au acces la comisioane de la licitaţiile pentru aparatură şi materiale.

Doctorul Marius Uscatu, specialist ortopedie, lucrează exclusiv în privat şi este convins că transferul medicilor de la stat la privat ar însemna venituri de două- trei ori mai mici.

"Se învârt sume fabuloase la stat, un şef de secţie ia comisioane de 10-20% din contractele încheiate cu diverşi producători", spune medicul Uscatu.

În sistemul privat, în schimb, "unde se negociază intens fiecare achiziţie, aceste practici nu îşi au locul. La stat, unde cheltuielile se fac din bugetul casei de asigurări sau al Ministerului Sănătăţii, fără a avea răspunderea directă a performanţelor economice, nu există acestă responsabilitate", explică dr. Bogdan Smeu, chirurg generalist, la Delta Hospital.

La privat, medicul trebuie să fie atent la tot ce consumă. "Nu poţi să pleci cu fiola sau cu mănuşa în buzunar. În spitalul de stat, decontarea este largă", subliniază medicul dermatolog Mihaela Leventer, fost angajat al Spitalului Colentina, actual medic la Cabinetul Dermastyle, din Bucureşti.

Cel mai mare ciubuc- la medicamentele pentru cancer

2. Comisioane la prescrierile de medicamente

Acuzaţia prescrierilor în schimbul favorurilor de la marile concerne farmaceutice a fost lansată chiar de preşedintele CNAS, Lucian Duţă.

"Există mai multe modalităţi de fraudare: eliberarea de reţete false către morţi sau către pacienţi care nu au fost niciodată la medic. Medicii pleacă în Tanzania pe banii producătorilor de medicamente", afirma şeful CNAS în urmă cu câteva luni.

Practica este explicată pe larg de oameni din sistem, care spun că şefii de secţie au libertatea să aleagă medicamentele necesare în spital, alegere recompensată de producători.

"Grosul" iese la medicamente scumpe, pentru cancer, boli psihice etc. "Înainte să se cumpere medicamente în spital, şeful de secţie face referat în care cere medicamentele de care are nevoie şi argumentează beneficiile. Când pacientul e externat, îi recomandă aceleaşi medicamente", dezvăluie un consultant în sănătate publică.

"Producătorii pot stimula prescrierea anumitor medicamente, în schimbul anumitor beneficii: procent din vânzare, sponsorizări la congrese, dotarea cabinetelor etc", detaliază medicul Bogdan Smeu.

"În privat, medicii nu au voie să primească ciubuc"

3. Şpaga de la pacient

De la cei 5-10 lei băgaţi în buzunarul asistentelor, până la miile de lei împărţite între medic şi anestezist înainte de operaţii sau naşteri, şpaga este generalizată la stat şi, indiferent că este cerută în mod expres sau primită cu ochii închişi, este un motiv care ţine mulţi doctori în sistem.

"În privat nu este acceptabil ciubucul de la pacienţi, le este pus în vedere medicilor să nu accepte, ceea ce la stat nu se întâmplă. Medicul de la stat este tentat să aibă venituri necontrolate", adaugă medicul Leventer.

"Beneficiile pot varia foarte mult în funcţie de renumele spitalului şi al medicului. Mulţi medici nu condiţionează actul medical, dar, având în vedere sa la riile de la stat, unde un chirurg tânăr câştigă 1.200 de lei, e uşor de înţeles de ce obiceiul persistă", adaugă chirurgul Smeu.

4. Spitalele private nu sunt specializate

Spitalele private stau prost la capitolul chirurgie, oncologie şi cazuri complexe. "La spitalele de stat, cazuistica este diversă, aici ajung cazurile complexe, toate categoriile sociale. Spitalele private nu s-au specializat pe aceste domenii pentru că nu există adresabilitate", spune Mirona Furtună, fost rezident la Maternitatea Filantropia.

Pe de altă parte, "privatul nu vrea să se expună la malpraxis şi este interesat de cazurile uşoare", precizează medicul Leventer.

Varianta ideală: part-time

5. Presiuni mai mici, toleranţă la greşeli

Medicilor de la stat le place să-şi domine pacienţii şi să fie şefi în spital. "La privat, trebuie să se dezobişnuiască de ideea că nu e nimeni ca ei. Trebuie să comunici cu bolnavul. Dar în facultate profesorul te-a învăţat că pacientul trebuie să vină cu capul plecat şi cu rugăminţi fierbinţi", crede medicul francez de origine română Ciprian Vâjeu.

Munca într-un spital de stat este mai sigură, programul de muncă mai lejer, iar greşelile sunt tolerate. "La stat poţi să lipseşti, să vii mai târziu, nu te pedepseşte nimeni dacă faci o greşeală. În privat, astfel de situaţii sunt de neacceptat şi ai o răspundere, veniturile sunt direct propor ţionale cu munca. Nu munceşti, nu eşti plătit. Varianta ideală este part-time la privat", conchide medicul Mihaela Leventer.

"Firmele stimulează prescrierea anumitor medicamente, în schimbul anumitor beneficii: procent din vânzare, sponsorizări la congrese, dotarea cabinetelor.“
BOGDAN SMEU, medic chirurg Delta Hospital

20% din contractele pentru achiziţiile de aparatură în spitale

poate fi comisionul unui şef de secţie

Citiți și:

  • Chirurg francez de origine română: „Medicii de la stat sunt dușmanii reformei: le place șefia și șpaga”
  • Cultul șpăgii în spitale. Cum scăpăm de mita din sistemul sanitar?
  • Preţul real al sănătăţii: plicul pentru medicul de la stat faţă în faţă cu tarifele oficiale la spitalele private. Unde e mai scump?
  • Medicii vor lege nouă în Sănătate. De ce fug unii de privatizare