100.000 de cetățeni riscă să-și piardă cărțile de identitate. MAI face verificări

100.000 de cetățeni riscă să-și piardă cărțile de identitate. MAI face verificăriBuletin. Sursa foto: Arhiva EVZ

Peste 100.000 de cetățeni din Republica Moldova care dețin sau au solicitat acte de identitate în România ar putea fi afectați de noile verificări privind domiciliul și legalitatea documentelor, în contextul schimbărilor legislative recente din domeniul evidenței populației, a anunțat Ministerul Afacerilor Interne (MAI).

Cetățenii din Republica Moldova riscă să își piardă actele de identitate

Autoritățile române au intensificat controalele asupra modului în care sunt emise cărțile de identitate, după modificările aduse cadrului legal privind evidența persoanelor. Verificările vizează în special corectitudinea datelor înscrise în registrele de stare civilă, dar și respectarea condițiilor privind stabilirea domiciliului pe teritoriul României.

Buletin

Buletin/ Sursa foto MAI

Unul dintre punctele centrale ale noii reglementări îl reprezintă limita privind numărul de persoane care pot fi înregistrate la aceeași adresă.

Conform legislației în vigoare, introdusă prin Legea nr. 162/2023, nu pot fi înscrise documente de identitate la o adresă unde figurează deja mai mult de zece persoane, cu excepția situațiilor în care există legături de familie extinsă. În caz contrar, autoritățile pot dispune anularea sau încetarea valabilității domiciliului declarat.

MAI face verificări suplimentare

Pentru aplicarea acestor măsuri, România utilizează din 31 martie 2025 Sistemul Informatic Integrat pentru Emiterea Actelor de Stare Civilă (SIIEASC), o platformă digitală care permite verificarea datelor din registrele de stare civilă, unele dintre ele datând chiar din 1921. Scopul sistemului este de a identifica eventualele neconcordanțe și de a reduce riscul de fraudă în procesul de emitere a documentelor oficiale.

În spațiul public au apărut recent discuții privind posibile verificări suplimentare care ar viza cetățeni din Republica Moldova, Ucraina, Rusia și alte state din fostul spațiu sovietic care au dobândit cetățenia română. MAI subliniază însă că procedurile de control nu sunt direcționate pe criterii de origine, ci se aplică uniform tuturor persoanelor aflate în proceduri de obținere sau redobândire a cetățeniei române.

Conform autorităților, verificările au două obiective principale: confirmarea autenticității actelor de stare civilă și validarea corectă a domiciliului declarat. Aceste proceduri sunt parte a obligațiilor legale ale statului român în procesul de emitere a documentelor de identitate.

Percheziții de amploare

În paralel, datele oficiale indică faptul că în ultimii doi ani, un număr semnificativ de persoane — estimat la peste 100.000 de cetățeni moldoveni — au fost afectate de modificările legislative, unele cazuri ducând la retragerea sau invalidarea cărților de identitate, atunci când nu au fost respectate condițiile legale privind domiciliul.

Pe acest fond, în decembrie 2025, autoritățile au desfășurat 37 de percheziții în mai multe zone din România, într-o anchetă legată de modul de obținere a cetățeniei române pe baza unor documente suspecte. Investigațiile au indicat existența unei posibile rețele de falsificare activă din 2022, formată în principal din cetățeni ucraineni.

Potrivit anchetatorilor, gruparea ar fi operat în special pe teritoriul Republicii Moldova, unde ar fi fost falsificate documente pentru cetățeni ruși. Aceste acte ar fi atestat în mod eronat origini românești, facilitând astfel depunerea și aprobarea unor cereri de redobândire a cetățeniei române.

Ne puteți urmări și pe Google News