Vizita şefului statului rus în Ungaria se va axa pe criza din Ucraina şi pe securitatea energetică şi are loc la două săptămâni după cea efectuată de cancelarul german Angela Merkel, care a fost interpretată drept o încercare de a atrage mai mult această ţară “rebelă” către mainstream-ul Europei. Budapesta a formulat mai multe critici la adresa sancţiunilor impuse de UE împotriva Moscovei pentru rolul jucat de Rusia în conflictul dintre Kiev şi separatiştii proruşi din estul Ucrainei, susţinând în principal că afectează interesele economice ale Ungariei. Pe de altă parte, conservatorul Orban, aflat la putere din 2010, promovează o politică externă de “deschidere către Est”, adică de apropiere de Moscova, în timp ce continuă să-şi reafirme angajamentul faţă de NATO şi UE, comentează agenția spaniolă EFE.

Astfel, în pofida criticilor formulate, Ungaria a votat întotdeauna în favoarea sancţiunilor (împotriva Rusiei) în Consiliul European, după cum aminteşte Attila Juhász, analist la Institutul Political Capital. “Este o politică de tip balansoar”, spune Juhász, făcând aluzie la încercarea lui Orban de a menţine relaţii bune atât cu Bruxellesul şi partenerii săi europeni, cât şi cu Moscova. “Va fi greu de menţinut această politică de echilibru, deoarece Ungaria face parte dintr-un sistem de cooperare şi nu este uşor să menţii această linie când te pui de-a curmezişul (acestui sistem)”, insistă analistul ungar.

Recent, într-o reuniune cu uşile închise, Orban le-a cerut liderilor din partidele de opoziţie să sprijine politica sa externă. Potrivit agenției ungare MTI, preluată de Agerpres, la respectiva reuniune, şeful guvernului de la Budapesta ar fi pledat pentru consolidarea relaţiilor cu SUA, pentru continuarea sprijinului în favoarea Ucrainei şi pentru “edificarea unei cooperări pragmatice” cu Rusia.

În ceea ce-l priveşte, lui Putin vizita în Ungaria îi este de folos pentru a-şi putea demonstra influenţa într-o ţară comunitară şi pentru a dovedi că “este acceptat în interiorul UE”, susţine Juhász. În septembrie 2014, Budapesta a provocat consternare la Bruxelles, după ce a întrerupt livrările de gaz către Ucraina, argumentând că avea nevoie de hidrocarburi pentru a satisface o creştere a cererii interne. Măsura a fost adoptată după o întâlnire între Orban şi preşedintele Gazprom, Alexei Miller. Totuşi, la 10 ianuarie Ungaria a reluat furnizarea de gaz către ţara vecină.

Însă tema energiei va fi abordată marţi de Putin şi Orban. Încă dinaintea izbucnirii crizei din Ucraina, care a pus pe poziţii divergente Rusia şi Occidentul, Ungaria semnase un acord polemic cu Moscova cu privire la extinderea şi modernizarea unicei centrale nucleare ungare, Paks, situată la sud de Budapesta. Orban a anunţat vinerea trecută că una dintre temele pe care intenţionează să le abordeze la întâlnirea cu Putin este semnarea unui nou acord de livrare a gazelor naturale (de la Rusia către Ungaria) pe termen lung, în condiţiile în care acordul existent expiră la sfârşitul acestui an. Acesta este un punct important pentru ţara central-europeană, unde 80% din gazul consumat provine din Rusia. În acest mod, Orban le va transmite cetăţenilor ungari că bunele relaţii cu Moscova sunt importante pentru a putea obţine energie ieftină, comentează Juhász.

Pe de altă parte, circa 3.000 de persoane, potrivit organizatorilor, au manifestat luni seară la Budapesta împotriva vizitei lui Vladimir Putin şi pentru a denunţa întărirea legăturilor dintre Ungaria şi Rusia la iniţiativa premierului Viktor Orban.