Visa Vaiwer, cartoful fierbinte al întâlnirii Nicușor Dan - Donald Trump. De ce depinde totul

Visa Vaiwer, cartoful fierbinte al întâlnirii Nicușor Dan - Donald Trump. De ce depinde totulVisa Waiver SUA. Sursa foto; Arhiva EVZ

Marele examen de politică externă a președintelui Nicușor Dan, atât din perspectiva consecnțelor directe pentru români, cât și din perspectiva înlăturării oricărei îndoieli cu privire la intențiile celui mai puternic lider al planetei cu privire la România, îl reprezintă vizita în SUA.

Președintele Dan trebuie, prin această vizită, să dovedească lipsa de temei a celor care, precum foștii candidați prezidențiali Călin Georgescu sau George Simion, se prezentau ca „aleși” sau preferați ai lui Trump sau ai mișcării care l-a susținut, MAGA.

Dar preconizata vizită are și o temă mult mai „pământească”: Visa Waiver. Care contează atât ca prestigiu - suntem, totuși, aliați în NATO și avem un Parteneriat Strategic cu SUA - cât și obiectiv - mulți români au nevoie de intrarea fără viză în America, fie din motive de afaceri sau de studii, fie pur și simplu pentru turism.

Visa Waiver - ce este și de când funcționează

Visa Waiver Program (VWP) este un mecanism al Departamentului de Securitate Internă (DHS) al SUA, în colaborare cu Departamentul de Stat, care permite cetățenilor din state participante să călătorească în Statele Unite pentru afaceri sau turism (B‑1/B‑2) pentru până la 90 de zile fără viză formală, fiind necesară autorizarea prealabilă prin sistemul ESTA

Programul a fost creat prin legislația din 1986 și s-a lansat efectiv din 1988, cu Marea Britanie și Japonia ca prime două țări participante. Ulterior, s-au adăugat multe state din Europa, Oceania, America Latină și Asia, dar și câteva retrageri (Argentina, Uruguay) asociate problemelor economice și migrației.

După 11 septembrie 2001, cerințele de securitate s-au înăsprit: pașapoarte biometrice, mașină‑citibile, sistemul ESTA activat din 2009, controale biometrice și informații interinstituționale. Legislația din 2015 (Visa Waiver Program Improvement and Terrorist Travel Prevention Act) a consolidat reguli privind țările de risc, eliminarea permisului unilateral și monitorizarea datelor privind refuzurile de viză

Visa Waiver în România

De mai bine de două decenii, România a fost una dintre puținele țări UE (alături de Bulgaria și Cipru) neincluse în VWP. Începând cu 2005 a fost considerată țară aspirantă, cu două obstacole majore: rata de refuz a vizelor și capacitatea de partajare de informații de securitate efectivă.

În 2023, un grup bipartizan în Congres a inițiat „Romania Visa Waiver Act” (S.814), solicitând DHS să o includă, însă propunerea nu a fost adoptată. Totuși, progresul României în reducerea ratei de refuz sub 3% în anul fiscal 2024 a deschis calea pentru o posibilă includere.

Pe 10 ianuarie 2025, oficialii DHS și ai Departamentului de Stat (Mayorkas și Blinken) au anunțat designarea României drept stat participant VWP, cu implementare estimată pentru 31 martie 2025.

De ce s‑au răzgândit americanii cu privire la România

Suspendare și revizuire profundă

Pe 25 martie 2025, noua administrație, în urma schimbării președinției SUA (Trump înlocuind Biden), a anunțat o suspendare imediată a implementării VWP pentru România pentru a realiza o revizuire suplimentară concentrată pe securitate imigratorie și integritatea programului.

Nicușor Dan și Donald Trump

Nicușor Dan și Donald Trump. Sursa foto: Președintele României/Facebook

După revizuire, pe 2 mai 2025, DHS a decis revocarea oficială a designării României în VWP cu efect imediat. Motivația invocată a fost menținerea rigorii programului, protecția securității la frontieră și integritatea sistemului. Totodată, oficialii au menționat că România ar putea fi reconsiderată în viitor dacă îndeplinește criteriile legale.

Obstacole continue

Principala problemă nerezolvată rămâne rata medie de refuz a vizelor non‑imigrant ce trebuie să fie sub 3% pe ultimii doi ani fiscal. Deși România a îndeplinit acest prag în FY 2024, media pe doi ani încă depășea limita, menținând-o în zona insuficientă tehnic legitimă pentru participare.

Mai mult, analiști politici au sugerat că motivele deciziei nu sunt doar tehnice. Cei de la Niskanen Center au remarcat că acțiuni precum reținerea influencerilor Tate, deciziile Curții Constituționale privind anularea alegerilor prezidențiale suspectate de influență rusă și diferențele de orientare diplomatică în Europa pot explica o dimensiune politică a revocării.

Impact și implicații practice pentru România

Românii care intenționau să călătorească în Statele Unite prin programul Visa Waiver trebuie să-și modifice planurile. După retragerea României din programul VWP, autoritățile americane au anulat valabilitatea autorizațiilor ESTA, iar călătorii trebuie acum să aplice pentru vize de tip B-1/B-2. Procedura implică completarea formularului DS-160, achitarea taxelor consulare și programarea unui interviu la ambasadă sau consulat – un proces care poate dura mai mult, mai ales în perioade aglomerate.

Statuia Libertății.

Statuia Libertății. Sursa foto: Dreamstime

Cei care dețin deja vize valabile pot călători în continuare în baza acestora. Specialiștii recomandă planificarea din timp, întrucât programările la consulate sunt limitate.

Revocarea participării României în Visa Waiver, deși temporară, afectează negativ turismul și afacerile, punând presiune pe companii și parteneri economici care mizau pe simplificarea accesului în SUA. Măsura readuce incertitudine în relațiile bilaterale și necesită ajustări logistice semnificative.

De ce s‑a folosit Visa Waiver ca instrument diplomatic

Politizarea deciziei este recunoscută de analiști: Washingtonul a trimis un semnal prin revocare, punând accent pe securitatea imigrării, dar și reacționând la anumite direcții externe ale României și reacțiile interne asupra statului de drept. Contextul includerii și excluderii în perioada electorală și securitară amplifică valențele politice ale deciziei americane.

Rata medie de refuz (sub 3%) este o regulă legală strictă: România a îndeplinit-o doar parțial. Alte state aspirante precum Cipru, Uruguay, Malta încă au dificultăți. În plus, SUA menține că orice stat poate fi reevaluat dacă remediază impedimentele structurale și demonstrează cooperare deplină în următoarele cicluri bienale de evaluare.

Va rezolva Nicușor Dan problema Visa Vaiwer?

Decizia SUA de a revoca statutul României în Visa Waiver ridică o serie de semne de întrebare: de la îndeplinirea parțială a criteriilor tehnice (rata de refuz a vizelor), până la dinamica politică transatlantică și folosirea politicilor de viză ca instrument diplomatic.

România a fost inclusă oficial în ianuarie 2025, însă a fost exclusă doar în mai 2025, decizie explicată de autoritățile SUA prin nevoia de a proteja integritatea programului și securitatea frontierelor .

Pentru românii care călătoresc în SUA, revenirea la viza B‑1/B‑2 înseamnă un proces mai complicat și mai costisitor decât sistemul ESTA. Dar, autoritățile americane au clarificat că reevaluarea României pentru participare în viitor rămâne posibilă, dacă țara reușește să mențină rata refuzurilor sub 3% și să consolideze cooperarea în domeniul securității și imigrației.

Acest episod arată cât de volatil poate fi statutul în VWP și cât de important este respectarea regulilor stricte și dialogul diplomatic constant. România are încă o șansă dacă își adaptează sistemele interne și relațiile internaționale în acord cu cerințele americane, însă în prezent participarea la Visa Waiver rămâne suspendată.