Autoritățile de la Beijing au anunțat vineri, 27 noiembrie, instituirea unor severe măsuri antidumping împotriva vinurilor australiene, o măsură care crește și mai mult tensiunea dintre Australia și China.

Relațiile dintre Beijing și Canberra se deteriorează de la o zi la alta, în condițiile în care China este principalul partener comercial al Australiei.

Începutul tensiunilor datează din 2018, atunci când Australia, invocând motive de securitate națională, a exclus Huawei dintre companiile care participă la construirea rețelei sale 5G.

Relațiile s-au tensionat și mai mult atunci când premierul australian, Scott Morrison, s-a aliniat poziției administrației Trump, solicitând în luna aprilie o anchetă internațională privind originile pandemiei COVID-19.

Noul coronavirus a fost depistat oficial, pentru prima dată, la sfârșitul lui 2019, în orașul chinez Wuhan. China a considerat însă cererea americano-australiană ca fiind ostilă și motivată politic.

La sfârșitul lunii aprilie, ambasadorul chinez la Canberra, Cheng Jyngie, a avertizat că poziția Australiei în privința COVID ar putea duce la un boicot din partea consumatorilor chinezi.

„De ce să bem vin australian?”

„Poate că oamenii vor zice «De ce să bem vin australian? De ce să mâncăm vită australiană?»”, a spus diplomatul într-o amenințare câtuși de puțin voalată.

Iar amenințarea nu a întârziat să fie pusă în aplicare. După numai câteva săptămâni, China a suspendat importurile de carne de vită de la patru mari furnizori australieni, apoi a impus taxe vamale de 80,5% pe importurile de orz din țara de la antipozi, amintește AFP.

Apoi, în iunie, Beijingul le-a cerut turiștilor și studenților chinezi să evite Australia, justificând apelul prin incidentele cu caracter „rasist” împotriva unor persoane de origine chineză.

În august, Ministerul chinez al Comerțului anunța deschiderea unei anchete anti-dumping pentru toate vinurile australiene importate în 2019, dând curs unei solicitări a Asociației chineze pentru Băuturi alcoolice.

Dumpingul constă în vânzarea în străinătate la prețuri inferioare celor practicate pe piața internă. Într-un comunicat dat publicității vineri, Ministerul chinez al Comerțului a afirmat că ancheta preliminară arată că industria viticolă chineză a suferit un „prejudiciu important”.

Așadar, informează AFP, importurile de vin australian vor fi supuse la suprataxe compensatorii cuprinse între 107,1% și 212,1%.

Cădere pe bursă

Reacția Australiei nu a întârziat. Ministrul Comerțului, Simon Birmingham, a criticat cu asprime decizia, numind-o „în mod evident nedreaptă, deplasată și nejustificată”.

Australia își va „apăra cu vigoare” sectorul viticol împotriva taxelor impuse de China, a asigurat și ministrul Agriculturii, David Littleproud, care a adăugat că intenționează să sesizeze Organizația Mondială a Comerțului (OMC).

Acțiunile Treasury Wine Estate, una dintre principalele companii producătoare de vinuri australiene, au căzut cu 11% vineri la bursa din Sidney.

Australia este principalul exportator de vin spre China, în primul semestru al anului 2020, din punct de vedere al volumului, înaintea Franței și statului Chile, potrivit cifrelor furnizate de Camera de Comerț Alimentar chineză.

Exporturile de vinuri australiene către țara asiatică au atins anul trecut valoarea de 1,25 miliarde de dolari australieni (760 de milioane de euro), potrivit Canberrei.

Ziariști acuzați de spionaj

În acest context și așa tensionat se adaugă și media. În august, Cheng Lei, o prezentatoare australiană a televiziunii publice chineze în limba engleză, CGTN, a fost arestată în China invocându-se motive de „securitate națională”.

De atunci, nu se știe unde este deținută.

Câteva săptămâni mai târziu, doi reporteri australieni au fugit din China, în condiții rocambolești, de teama de a nu fi și eu arestați. Ei s-au refugiat unul la ambasada Australiei din Beijing, iar celălalt în consulatul Australiei din Shanghai.

După câteva runde de negocieri diplomatice, amândoi au acceptat să fie supuși unui interogatoriu înainte de a li se permite să plece din China.

La rândul său, Beijingul a acuzat în septembrie agenții de informație australieni că au percheziționat domiciliul a patru ziariști chinezi aflați în Australia, pe fondul unor acuzații de spionaj.

Corespondenții chinezi au fost interogați, iar telefoanele, laptopurile și tabletele copiilor lor au fost confiscate, iar Beijingul a acuzat „acțiunile barbare”.