Ce straniu: nimeni nu suflă o vorbuliță! Aruncându-ne ca orbeții cu capul înainte sub al doilea val de COVID, tocmai am prăpădit 80 de miliarde de euro.

Este suma care trebuia să revină țării noastre din pachetul de 750 de miliarde de euro, convenit de UE, în iulie, pentru a ajuta țările membre să depășească criza economică provocată de epidemie.

Intrând într-un nou „lockdown”, România și întreaga Europă deschid larg porțile pentru o nouă criză economică. În condițiile în care prima nu a trecut.

Consecințele se anunță devastatoare. Reuniți într-o videoconferință, marți, 3 noiembrie, miniștrii de Finanțe din Zona Euro au exclus categoric vreun nou ajutor pentru statele membre.

Comisarul european pentru Economie, Paolo Gentiloni, a declarat că, din cauza valului doi de COVID, statele membre ar putea fi obligate să ia măsuri suplimentare. Acestea ar urma să fie finanțate din împrumuturi, profitând de suspendarea regulilor privind deficitul. În ceea ce privește un eventual nou pachet de ajutoare, Gentiloni a retezat scurt orice speranță:

„La ora actuală, obiectivul principal este aplicarea (măsurilor deja luate)”.

Klaus Regling, șeful Mecanismului European de Stabilitate (MES) – fondul de salvare al UE – a subliniat și el necesitatea unor eforturi suplimentare la nivel național. Însă, la scară europeană, „nu cred că este necesar să facem altceva pentru moment”.

Așadar, pentru traversarea celei de-a doua crize economice, UE binecuvântează „metoda Câțu”: împrumutul până la capăt.

România s-a împrumutat până acum cu 130 de miliarde de lei, vreo 27 de miliarde de euro. Adică o treime din banii pe care îi așteptăm de la UE. Care vin și ei cu ajumite condiții. Și din care jumătate reprezintă tot împrumuturi, care trebuie și ele restituite.

România avea în 2019 una dintre cele mai mici datorii din UE, ca pondere din PIB: 35,4%, în condițiile unei medii la nivel european de aproape 80%.

Împrumuturile lui Câțu au aruncat-o în iulie la 42,2% din PIB, iar UE prognozează că va ajunge la 63,6% 2022.

Așadar, o dublare a datoriei naționale în doar doi ani! În condițiile în care, atenție!, pentru o economie precum a României, nivelul recomandabil de îndatorare nu trebuie să depășească 45% din PIB.

Nu doar România, ci întreaga Europă se înglodează în datorii din cauza priponirii economiilor pe motiv de COVID.

Datoria medie a UE va depăși 86% din PIB anul acesta, pentru a ajunge la anul să depășească 100%. Cele mai îndatorate țări sunt Grecia (a cărei datorie națională va fi de 207% din PIB la sfârșitul lui 2020), Italia (160%) Portugalia (135%), Spania (120%), Franța (120%).

Împrumutul nu are nimic rău în sine. Este doar un instrument economic: depinde cum este folosit. Însă a combate criza economică prin împrumuturi, la dobânzi din ce în ce mai mari, în condițiile în care economiile sunt ținute închise este o sinucidere. Un colaps anunțat, către care Europa și cea mai mare parte a lumii civilizate se îndreaptă cu ochii închiși.

Pare că asistăm la o sinucidere în masă.

CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE