Vasile Alecsandri, poetul, diplomatul, patriotul căruia îi datorăm Unirea Principatelor

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Vasile Alecsandri a fost poet, dramaturg, prozator, revoluționar și diplomat. A fost un pasionat culegător de folclor. A rămas în istorie drept omul care a negociat recunoașterea dublei alegeri a lui Alexandru Ioan Cuza. A fost temelia Unirii Principatelor.

Vasile Alecsandri, imaginația vagaboandă care-l trăgea spre literatură

Vasile Alecsandri s-a născut la 21 iulie 1821, la Bacău. Era fiul unuia din marii boieri ai Moldovei, vornicul Vasile Alecsandri. A avut un frate pe nume Iancu (1826-1884. Unchiul său matern, nașul de botez a fost celebrul căpitan de potere Mihai Cozoni care l-a ucis pe haiducul Andrii Popa. Mama lui Alecsandri, Elena Cozoni era fiica pitarului Dumitrache Cozoni.

Viitorul poet a făcut studiile la Pensionul Cuenim din Iași, unde a început să fie atras de literatură, însușindu-și limba franceză. Deși familia sa dorea pentru el o carieră juridică, ori  medicală, el a rămas la literatură. Cum spunea în nuvela „Porojan”. mintea sa era vagaboandă și vedea doar literatură.

S-a întors din Franța și s-a dedicat literaturii, dramaturgiei. A fost un excelent autor de memorii de călătorie, la fel ca Dinicu Golescu sau Dimitrie Bolintineanu.

Vasile Alecsandri, Revoluția și Unirea Principatelor

Vasile Alecsandri a fost revoluționar la 1848. Apoi, după Unirea Principatelor, începând din februarie 1859, a plecat la Torino, la Paris și la Londra. A vorbit cu oameni politici mari: Camillo Cavour, Împăratul Napoleon al III-lea, Pavel Kisselef, Lordul Palmerston. A expus argumente logice, a parat ca un spadasin temerar criticile.

Vasile Alecsandri a știut să  vină cu argumente meșteșugite, să întoarcă percepțiile negative față de Principate și față de rolul lor. În cele din umră, s-a întors atât cu recunoașterea dublei alegeri cât și cu recunoașterea Unirii Principatelor.

Dramaturgia

Vasile Alecsandri a creat personajul literar „Coana Chirița”.  Constantin Gane, prozator și memorialist va scrie că modelul real al personajului literar Coana Chirița a fost vorniceasa Anastasia Greceanu (născută Balș). Era străbunica maternă  a memorialistului Constantin Gane. El susține că vorniceasa nu i-a acordat poetului mâna uneia din fiicele sale.

Alecsandri a satirizat goana boierilor români după onoruri nemeritate,  A satirizat încercarea de a parveni, de a poza în cunoscători a ceea ce nu știau, în special limba franceză.

Literatura

În 1852,  Vasile Alecsandri a publicat o colecție de folclor, „Poesii poporale”, unde a inclus balada „Miorița”, contribuind la răspândirea sa în literatura română cultă.

Vasile Alecsandri a publicat poezia „Hora Unirei” în „Steaua Dunării”, la 9 iunie 1856. A fost o publicație editată de către Mihail Kogălniceanu. Evident, poezia, pusă pe versuri va ajunge celebră. Va deveni un adevărat imn al unei mișcări istorice, mișcarea unionistă. Muzica solemnă pe care se cântă și se joacă Hora Unirii a fost compusă de către Alexandru Flechtenmacher (1823-1898). S-a jucat la Craiova, pe 9 octombrie 1857, când s-a aflat decizia Adunării Ad hoc a Țării Românești.

Vasile Alecsandri a scris „Imnul Regal Român” cunoscut drept „Trăiască Regele” în 1881, când Regele Carol I a fost proclamat ca Rege. A devenit imn oficial în 1884 și a rămas așa până în 1948, când a fost schimbat de comuniști.

Vasile Alecsandri a stat foarte mulți ani la moșia sa de la Mircești. Aici, a scris un tip de poezie special, „pastelul”, inspirat de creația franceză, a poeților devotați parnasianismului și simbolismului.

Iubirile și sfârșitul lui Alecsandri

Vasile Alecsandri a fost îndrăgostit de Elena Negri, sora marelui scriitor și prieten al său, tovarăș de idei patriotice, Costache Negri. Ea s-a stins de tânără, în mai 1847,  din cauza tuberculozei, deși a mers să facă băi de soare în Sicilia. Poetul a suferit foarte mult și nu s-a mai lansat în relații oficiale. Între timp, la Târgu Frumos, a cunoscut-o pe Paulina Lucasievici. Aceasta lucra la un han. A acceptat să-i fie menajeră, confidentă, prietenă, iubită marelui poet. Abia în 1876, marele poet o ia de nevastă. Cei doi au avut o fiică, pe Maria Alecsandri, o pictoriță plină de talent. Căsătorită inițial cu  Dimitrie Catargi, ofițer, ea s-a căsătorit ulterior cu ofițerul de cavalerie  Gheorghe Bogdan. Cu el, a avut un fiu, Henri Vasile Bogdan, nepotul poetului Vasile Alecsandri.

Marele poet și revoluționar ne-a părăsit la  22 august/3 septembrie 1890, la Mircești.