Spion. Sursă foto: Freepik
Din cuprinsul articolului
Un bărbat de 66 de ani, care se prezenta drept „căpitan SRI”, a înființat o structură fictivă de informații, a recrutat foști militari și pasionați de arme și i-a trimis în „misiuni secrete” prin România. DIICOT a descins în patru județe și a dus la audieri întreaga rețea.
Rețea clandestină de impostori cu uniformă falsă și misiuni reale
Caz ieșit din tipare, investigat de DIICOT – Serviciul Teritorial Alba Iulia: un bărbat de 66 de ani, care se prezenta drept „căpitan al Serviciului Român de Informații”, a construit în ultimii patru ani o structură paralelă de informații, complet falsă, dar extrem de bine organizată.
Falsul ofițer a reușit să creeze în jurul său o rețea de „agenți” — foști militari, combatanți din teatre de operații și civili pasionați de arme — pe care îi recruta prin interviuri, le oferea legitimații false și îi trimitea în „misiuni operative” pe tot teritoriul României.
diicot / sursa foto: dreamstime.com
Falsul „căpitan SRI”, un impostor cu metodă: legitimații, coduri și echipamente de comunicații
Potrivit anchetatorilor, impostorul a început activitatea în 2021, construind pas cu pas o poveste credibilă despre o unitate secretă care ar acționa „sub acoperire” în sprijinul structurilor oficiale.
Recrutările se făceau pe baza unui „proces de selecție”, care imita perfect procedurile reale ale serviciilor de informații: candidații treceau prin teste de operativitate, verificări de încredere și „evaluări psihologice”.
Cei selectați primeau:
-
Legitimații false cu sigla SRI, număr de serie și timbru sec;
-
Stații de emisie-recepție profesionale, identice cu cele folosite de structurile MAI și MApN, personalizate cu logo-ul SRI;
-
Nume de cod pentru comunicare în „misiuni”;
-
Instrucțiuni operative, inclusiv reguli de tăcere radio și protocoale de raportare.
Recruții erau convinși că fac parte dintr-o structură de elită și erau trimiși să urmărească persoane, să fotografieze obiective „strategice” sau să colecteze „probe” din teren.
DIICOT. Sursa foto: facebook
„Misiuni” cu arme, girofaruri și uniforme neoficiale
Pentru a-și spori credibilitatea, „căpitanul-fantomă” închiria mașini de aceeași marcă și culoare, pe care le echipa cu girofaruri și dispozitive de circulație prioritară.
Unele dintre vehicule aveau și stații de comunicații active, iar membrii grupului se coordonau pe canale private, după modele preluate din filme de spionaj.
Mulți dintre cei recrutați dețineau arme de foc legal, pe care le purtau în „misiuni”, convinși că lucrează pentru stat.
Între aprilie și iulie 2025, această „unitate clandestină” a derulat activități în Arad, Timiș, Constanța, Satu Mare, Bihor, Mureș și București, pretinzând că monitorizează „ținte de interes” pentru siguranța națională.
În unele situații, „agenții” au interacționat cu polițiști reali și angajați din administrația publică, fără ca aceștia să suspecteze impostura.
Percheziții DIICOT în patru județe și audieri la Alba Iulia
Miercuri dimineață, procurorii DIICOT Alba Iulia, împreună cu ofițerii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate, au efectuat șapte percheziții domiciliare în județele Arad, Timiș, Bihor și Hunedoara.
Au fost ridicate documente falsificate, echipamente de comunicații, uniforme, embleme cu sigla SRI, dispozitive de semnalizare luminoasă și calculatoare folosite pentru coordonarea activităților.
Suspectul principal, împreună cu mai mulți colaboratori, a fost adus la audieri la sediul DIICOT Alba Iulia, unde este cercetat pentru:
-
Desfășurarea, fără autorizare, a activităților specifice culegerii de informații;
-
Uzurpare de calități oficiale;
-
Fals material în înscrisuri oficiale;
-
Uz de fals.
Cum funcționa rețeaua: între paranoia și impostură organizată
Ancheta DIICOT arată că impostorul a reușit să-și creeze o aura de autoritate printr-o combinație de limbaj militar, gesturi de comandă și documente bine falsificate.
Le spunea recruților că face parte dintr-un „departament special” care acționează în paralel cu structurile oficiale și că misiunile lor sunt „clasificate”, pentru „apărarea intereselor naționale”.
În realitate, „operațiunile” sale se reduceau la supravegherea unor persoane aleatorii, fotografierea de obiective civile și raportări interne pe canale private, fără nicio legătură cu instituțiile statului.
DIICOT: Impostura nu are scuză, dar ancheta respectă drepturile legale
Într-un comunicat oficial, DIICOT a precizat că investigația este în desfășurare, iar toate persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție:
„Pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție”, transmite instituția.
