Un editorial al deputatei Natalie Goulet pentru Le Figaro despre pumnul în gură pe Internet, în Franța și în lume.

Combaterea discursurilor violente pe internet constituie o miză crucială în lupta împotriva terorismului, în ultimii ani, fiind necesar un echilibru între control, securitate și libertate de exprimare.

Ultimele zile au fost marcate de două evenimente: adoptarea legii zise „Avia” și anunțul componenței Consiliului de Supraveghere pe Facebook.

Adoptarea pe 13 mai, de către Adunarea Națională , a legii vizând combaterea conținutului dușmănos – zisă „Avia” – a fost mult contestată de către Senat.

Primul său articol, care ar putea părea laudabil, vizând sancționarea tuturor platformelor care lasă la dispoziția cititorilor un conținut dușmănos, prezintă în realitate un pericol inacceptabil pentru libertățile noastre publice și în special pentru libertatea de expresie.

Platformele care au primis un semnal vor avea un interval de timp de a elimina sau face indisponibile conținuturile dușmănoase: 24 de ore pentru conținutul rasist, dușmănos sau homofob, și o oră pentru conținutul terorist.

Depășirea intervalului atrage pentru platforme amenzi de până la 250.000 de euro (!).

În scurt timp, eliminarea oricărui conținut semnalat va deveni mai avantajoasă decât studierea pentru a verifica dacă există în mod real un caracter dușmănos sau periculos.

Această dispoziție va constitui deci un instrument de cenzură cvasi-automat via cenzura pe net, fără intervenția unui judecător.

Aprecierea libertății de exprimare este încredințată marilor companii „apatride” și modelului lor economic.

Acest text, inaplicabil și periculos, încredințează GAFAM (Google-Amazon-Facebook-Amazon-Microsoft) sarcina de Poliție a Internetului. Din punctul lor de vedere, „niciodată nu ești mai bine servit decât de tine însuți”.

Am abanona – dacă textul va fi promulgat – controlul și o parte din suveranitatea noastră asupra intrumentelor cotidiene ale domeniului digital, platformele păstrându-și misterele și jurisprudența.

În vreme ce Facebook a recunoscut, la momentul oribilului atentat de la Christchurch, din martie 2019, că 300.000 de clipuri video ale teroristului fuseseră postate anterior, și că o echipă de peste 150 de persoane lucrează la retragerea conținutului, în primul trimestru al lui 2020 au fost retrase peste 4 milioane de conținuturi considerate dușmănoase.

Facebook și-a înăsprit condițiile de utilizare, interzicând conținutul live și închizând grupurile oricărui utilizator care manifesta sprijin sau complezență pentru terorism, și duce o vânătoare împotriva operațiunilor de finanțare online.

Toate acestea sunt lăudabile, ținând cont de locul pe care această rețea îl ocupă în viața cotidiană a milioane de utilizatori, care pot fi abuzați de conținutul publicat.

Astfel, în plin război împotriva COVID-19, puterea vectorului de manipulare al Facebook poate și trebuie să ne înspăimânte. Pentru a ne convinge, este suficient să reluăm cifrele prezentate chiar de companie.

CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE