UE își temperează calendarul extinderii. Republica Moldova și Ucraina, vizate de noi negocieri

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Ungaria și Bulgaria au cerut eliminarea unei formulări care îndemna Uniunea Europeană să deschidă cât mai curând următoarele clustere de negociere cu Republica Moldova și Ucraina, în timp ce Croația solicită Muntenegrului să rezolve mai multe dispute bilaterale înainte de încheierea negocierilor de aderare.

Cele două situații evidențiază dificultățile politice care însoțesc procesul de extindere a UE, în contextul summitului european din 15-16 octombrie 2026, de la Bruxelles.

Potrivit relatărilor Nordnews și POLITICO, modificările aduse proiectului de concluzii al Consiliului European vizează ritmul negocierilor cu Chișinăul și Kievul. În paralel,

Zagrebul condiționează sprijinul pentru parcursul european al Muntenegrului de progrese în soluționarea unor probleme istorice, juridice și teritoriale.

Profesor arestat pentru un discurs și două editoriale. Un ministru, un decan de barou și un președinte de partid sar să îl ajute

Tesla a prezentat mașina care zboară. Roadster face acrobații în aer și promite 100 km/h în mai puțin de o secundă. Foto&Video

Ungaria și Bulgaria cer o formulare mai prudentă pentru Moldova și Ucraina

Conform surselor diplomatice citate de Nordnews, Ungaria și Bulgaria au solicitat eliminarea expresiei „cât mai curând posibil” din proiectul concluziilor summitului european, în pasajele referitoare la deschiderea clusterelor de negociere rămase pentru Republica Moldova și Ucraina.

Versiunea inițială a documentului prevedea că liderii europeni salută progresele celor două state și susțin deschiderea tuturor clusterelor restante cât mai curând posibil, cu respectarea principiului negocierilor bazate pe merite.

În versiunea actualizată, referirea la urgența deschiderii acestor grupuri de capitole a fost eliminată din ambele paragrafe. Potrivit informațiilor publicate, argumentul invocat a fost necesitatea menținerii unei formulări apropiate de cea convenită anterior de liderii europeni și evitarea presiunilor politice asupra procesului.

Proiectul de concluzii se afla încă în negociere între cele 27 de state membre. Prin urmare, forma documentului putea suferi modificări înainte de adoptarea sa finală.

Ce etape mai au de parcurs Republica Moldova și Ucraina

Pe 13 octombrie 2026, la Luxemburg, Republica Moldova și Ucraina au deschis oficial negocierile pentru clusterele 2, „Piața internă”, și 3, „Competitivitate și creștere incluzivă”.

După această etapă, cele două țări mai au de deschis două clustere:

• Clusterul 4 – Agenda verde și conectivitatea durabilă, care include domenii legate de mediu, energie și infrastructură.
• Clusterul 5 – Resurse, agricultură și coeziune, care vizează domenii precum agricultura, resursele și politicile de coeziune.

Deschiderea clusterelor reprezintă o etapă importantă a negocierilor de aderare, însă nu echivalează cu intrarea în Uniunea Europeană. Procesul presupune evaluarea legislației și a reformelor fiecărui stat candidat, iar ritmul negocierilor depinde atât de îndeplinirea criteriilor de aderare, cât și de acordul statelor membre.

Uniunea Europeană. Sursă foto: AI

În acest context, eliminarea formulării referitoare la deschiderea rapidă a clusterelor nu înseamnă, în sine, suspendarea negocierilor cu Republica Moldova și Ucraina. Modificarea privește calendarul și formularea politică din documentul pregătit pentru summit.

Croația cere soluționarea disputelor istorice cu Muntenegru

În paralel, Croația face presiuni pentru rezolvarea unor litigii de lungă durată cu Muntenegru, înainte ca această țară să încheie negocierile de aderare la UE.

Potrivit POLITICO, premierul croat Andrej Plenković a declarat că Zagrebului i se pare necesar un progres în dosarele restante, în special în cele legate de capitolul 23, privind sistemul judiciar și drepturile fundamentale, și capitolul 31, referitor la politica externă, de securitate și apărare.

„Unele dintre acestea se află pe ordinea de zi de doi ani, fără să se înregistreze niciun progres”, a afirmat Plenković, potrivit declarațiilor citate de publicația internațională.

Premierul croat a susținut că țara sa a avut o abordare constructivă, dar a cerut accelerarea soluționării problemelor rămase. Într-un document de poziție obținut de POLITICO, Croația afirmă că sprijină aderarea Muntenegrului, indicând în același timp mai multe chestiuni care necesită rezolvare.

Crimele de război și frontiera, printre dosarele restante

O parte dintre divergențe își au originea în conflictele armate din anii 1990, inclusiv în atacurile asupra orașului Dubrovnik și în detenția unor cetățeni croați în lagărul de la Morinj.

Potrivit documentului citat de POLITICO, Zagreb solicită despăgubiri pentru croații deținuți acolo între octombrie 1991 și august 1992. În aceeași perioadă, peste 300 de croați ar fi fost reținuți în lagăr, potrivit informațiilor prezentate în articolul News.ro.

Croația cere, de asemenea, păstrarea și expunerea permanentă a unei plăci comemorative la fostul centru de detenție, precum și redenumirea unei piscine municipale din Kotor care poartă numele lui Zoran Gopčević. Documentul croat îl identifică pe fostul jucător de polo pe apă drept gardian la Morinj în perioada 1991-1992.

Alte puncte sensibile sunt urmărirea penală a crimelor de război și continuarea discuțiilor privind delimitarea frontierei dintre cele două state.

Muntenegru rămâne cel mai avansat candidat din regiune

Muntenegru este considerat cel mai avansat stat candidat din Balcanii de Vest în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Potrivit datelor prezentate în relatarea News.ro, țara a închis provizoriu 21 dintre cele 33 de capitole de negociere, iar anul 2028 a fost indicat drept un posibil obiectiv pentru aderare.

Închiderea provizorie a capitolelor nu reprezintă însă finalizarea automată a procesului. Negocierile trebuie încheiate, iar aderarea necesită îndeplinirea condițiilor stabilite și aprobările prevăzute de procedurile europene.

Croația, devenită membră a UE în 2013, susține că problemele bilaterale trebuie soluționate înainte de finalizarea parcursului european al Muntenegrului. Poziția Zagrebului arată că disputele istorice și teritoriale pot influența negocierile, chiar și atunci când un stat candidat înregistrează progrese semnificative.

Extinderea UE depinde de reforme și de acordul statelor membre

Cele două dosare ilustrează provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană în procesul de extindere. În cazul Republicii Moldova și al Ucrainei, discuțiile vizează ritmul deschiderii etapelor de negociere.

Pentru Muntenegru, disputele bilaterale cu un stat membru reprezintă un obstacol suplimentar.