Parlamentul European. Sursă foto: X.com
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Parlamentul European solicită Uniunii Europene să ia în considerare o operațiune navală în Marea Neagră și cere sprijin suplimentar pentru România și Bulgaria în detectarea și urmărirea dronelor care amenință transportul maritim. Rezoluția a fost adoptată joi, 22 octombrie 2026, cu 432 de voturi pentru, 52 împotrivă și 88 de abțineri, pe fondul atacurilor asupra navelor comerciale civile și al încălcărilor repetate ale spațiului aerian românesc.
Eurodeputații solicită inclusiv utilizarea fondurilor europene necheltuite din instrumentul SAFE pentru consolidarea capacităților de apărare ale celor două state de la Marea Neagră. Documentul mai prevede intensificarea cooperării regionale, dezvoltarea securității maritime și protejarea infrastructurii submarine esențiale pentru comunicații și transportul energiei.
UE ar putea lua în calcul o operațiune navală în Marea Neagră
În rezoluția adoptată joi, Parlamentul European cere Uniunii Europene și statelor membre să analizeze posibilitatea desfășurării unei operațiuni navale în Marea Neagră. Inițiativa este prezentată ca o măsură care ar putea contribui la protejarea libertății de navigație și la consolidarea securității maritime pe flancul estic al NATO.
Deputații europeni solicită, de asemenea, NATO să examineze posibilitatea unei inițiative dedicate regiunii, pornind de la discuțiile existente privind o eventuală misiune de supraveghere, denumită „Santinela la Marea Neagră”.
Cooperarea dintre România, Bulgaria și Turcia este indicată drept o componentă importantă a eforturilor de securizare a regiunii. Poziția Parlamentului European vizează inclusiv protejarea Deltei Dunării și reducerea riscurilor pentru navigația comercială.
România și Bulgaria ar putea beneficia de fonduri SAFE pentru apărarea antidrone
Un alt punct important al rezoluției privește identificarea și urmărirea timpurie a dronelor ostile care pot pune în pericol navele comerciale din Marea Neagră.
Eurodeputații cer statelor membre ale UE să colaboreze cu NATO pentru a sprijini România și Bulgaria în dezvoltarea capacităților necesare detectării acestor amenințări. În acest context, documentul solicită ca fondurile europene necheltuite prin instrumentul SAFE să fie utilizate pentru a contribui la acoperirea acestor nevoi de securitate.
SAFE este instrumentul european destinat sprijinirii investițiilor în domeniul apărării prin împrumuturi acordate statelor membre. Solicitarea din rezoluție nu înseamnă însă că fondurile au fost deja realocate sau că finanțarea pentru România și Bulgaria a fost aprobată în mod automat. Punerea în aplicare depinde de deciziile instituționale și de mecanismele de finanțare aplicabile.
Parlamentul European cere și operaționalizarea rapidă a inițiativei UE privind un centru de securitate maritimă în Marea Neagră. Acesta ar urma să contribuie la coordonarea eforturilor de protejare a navigației, a infrastructurii maritime critice și a mediului marin.
Eurodeputații condamnă atacurile asupra navelor civile
Rezoluția condamnă atacurile recente soldate cu victime în largul coastelor României și Bulgariei, precum și încălcările repetate ale spațiului aerian românesc. Parlamentul European atribuie Rusiei responsabilitatea pentru atacarea navelor civile și pentru escaladarea războiului împotriva Ucrainei în vestul Mării Negre.
Atacuri Marea Neagră. Sursă foto: X
Potrivit documentului, aceste incidente indică o deteriorare a securității maritime și un tipar de escaladare în care transportul civil ar fi vizat în mod sistematic. Eurodeputații consideră că amenințările din regiune necesită un răspuns coordonat la nivel european și aliat.
Rezoluția salută intervențiile serviciilor de salvare maritimă din România și Bulgaria, ale poliției de frontieră și ale navelor comerciale aflate în apropierea incidentelor. În același timp, textul exprimă îngrijorări privind răspunsul diplomatic al autorităților bulgare față de Rusia și solicită implicarea mai activă a Bulgariei în inițiativa antidrone a NATO.
Protejarea cablurilor submarine și a infrastructurii energetice
Documentul acordă atenție și infrastructurii submarine, inclusiv cablurilor de telecomunicații, conexiunilor pentru transportul energiei electrice și cablurilor de date.
Eurodeputații cer consolidarea supravegherii maritime, a cooperării dintre statele din regiune și a mecanismelor de intervenție rapidă pentru protejarea acestor obiective. Avarierea infrastructurii submarine poate afecta comunicațiile, serviciile digitale și funcționarea rețelelor energetice, ceea ce face ca protecția acesteia să fie relevantă atât pentru securitatea regională, cât și pentru funcționarea economiei.
Parlamentul European subliniază, totodată, că viitorul buget multianual al Uniunii trebuie să includă resurse pentru o gamă largă de necesități în materie de securitate și apărare, inclusiv pentru regiunea Mării Negre.
Ce urmează pentru România
Rezoluția stabilește direcții de acțiune și solicitări politice adresate instituțiilor europene și statelor membre. Ea nu echivalează, prin ea însăși, cu lansarea unei operațiuni navale sau cu aprobarea imediată a unor noi fonduri pentru apărarea României.
Pentru București, principalele mize sunt consolidarea capacităților de detectare a dronelor, protejarea transportului maritim și a infrastructurii critice și aprofundarea cooperării cu Bulgaria, Turcia, UE și NATO. Următorul pas va depinde de deciziile concrete privind finanțarea, coordonarea operațională și eventualele măsuri comune de securitate în Marea Neagră.
Recomandările noastre
