Cum influențează românii plecați în străinătate numărul parlamentarilor. Estimarea prezentată de avocatul Toni Neacșu

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Numărul parlamentarilor din România ar putea fi influențat de o diferență semnificativă între populația înregistrată oficial după domiciliu și numărul persoanelor care locuiesc efectiv în țară. Un studiu prezentat de Adrian Toni Neacșu, fost judecător și fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), indică faptul că peste 50 de mandate parlamentare ar putea fi rezultatul unei reprezentări care nu reflectă populația rezidentă.

Subiectul a fost abordat în podcastul „Picătura de Business”, moderat de Radu Preda. Adrian Toni Neacșu a explicat că diferența dintre populația după domiciliu și cea rezidentă poate avea efecte nu doar asupra bugetelor locale, ci și asupra modului în care este stabilită reprezentarea politică.

Numărul parlamentarilor, influențat de românii plecați din țară. Peste 50 de mandate ar putea fi afectate

Potrivit datelor prezentate, milioane de persoane figurează în evidențele României cu domiciliul în țară, deși locuiesc de mai mult timp în străinătate.

Dacă numărul parlamentarilor este calculat pornind de la populația înregistrată după domiciliu, rezultatul poate fi diferit față de o formulă bazată pe numărul celor care trăiesc efectiv în România.

De ce s-au micșorat porțiile de alcool de la 50 la 40 ml. Cum diferă regulile în alte țări

Woman in Red. Mărturia unui român care a cunoscut-o pe cea care l-a turnat pe inamicul public numărul 1 al Americii

Diferențe importante între județe și regiuni

Studiul indică variații semnificative între județe. În unele zone, diferența dintre populația din acte și cea rezidentă este mai mare, în timp ce în București și Ilfov situația este diferită, pe fondul evoluțiilor demografice și al migrației interne.

Adrian Toni Neacșu susține că, dacă reprezentarea parlamentară ar fi raportată la populația rezidentă, numărul mandatelor ar putea fi recalculat. Estimarea prezentată în discuție indică peste 50 de parlamentari care ar putea fi considerați rezultatul unei reprezentări artificiale a populației.

Problema nu se limitează însă la Parlament. Utilizarea unor date demografice care nu reflectă numărul real al locuitorilor poate influența și dimensionarea administrațiilor locale, inclusiv numărul consilierilor locali sau al angajaților din anumite servicii publice.

Parlamentul României. Sursa foto: Arhiva EVZ

Schimbarea criteriului statistic nu înseamnă pierderea dreptului de vot

Fostul judecător CSM a făcut distincția între modul în care este calculată populația pentru organizarea administrativă și drepturile electorale ale românilor din străinătate.

Schimbarea criteriului statistic folosit pentru stabilirea numărului de reprezentanți sau pentru alocarea resurselor nu ar însemna automat restrângerea dreptului de vot al cetățenilor români care locuiesc în afara țării.

„Trebuie să o luăm ca un indicator statistic, adică nu are nicio legătură cu alte drepturi, de exemplu dreptul de a vota”, a explicat Adrian Toni Neacșu în discuția despre diferența dintre populația după domiciliu și populația rezidentă.