Cifrele care pot schimba administrația României. 2,6 milioane de persoane nu mai locuiesc în țară

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

România se confruntă cu o diferență importantă între populația înregistrată oficial după domiciliu și numărul persoanelor care locuiesc efectiv în țară. Aproximativ 2,6 milioane de oameni figurează în acte cu domiciliul în România, deși nu au mai locuit aici în ultimul an. Situația poate influența inclusiv modul în care sunt calculate bugetele autorităților locale și reprezentarea populației. Subiectul a fost discutat în podcastul „Picătura de Business”, moderat de Radu Preda, unde invitat a fost Adrian Toni Neacșu, fost judecător și fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Acesta a prezentat date dintr-un studiu privind evoluția și distribuția populației României.

2,6 milioane de români figurează în acte, dar locuiesc în străinătate. Ce probleme apar la împărțirea banilor publici

Una dintre problemele identificate este diferența dintre populația după domiciliu și populația rezidentă. Prima categorie include persoanele care au domiciliul înregistrat în România, indiferent dacă locuiesc sau nu efectiv aici. Populația rezidentă îi cuprinde pe cei care trăiesc în mod obișnuit în țară.

Potrivit datelor prezentate de Adrian Toni Neacșu, aproximativ 2,6 milioane de persoane au domiciliul în România, dar nu au locuit aici în ultimele 12 luni. Diferența devine importantă atunci când autoritățile folosesc numărul persoanelor înregistrate în acte pentru a calcula resursele necesare comunităților.

Toni Neacșu. Sursă foto: captură video

Cum influențează datele populației bugetele locale

O comunitate poate avea, în evidențele oficiale, mai mulți locuitori decât numărul celor care beneficiază efectiv de serviciile publice. În aceste condiții, alocarea banilor în funcție de domiciliul din acte poate genera diferențe între nevoile reale ale populației și resursele primite de administrațiile locale.

De ce s-au micșorat porțiile de alcool de la 50 la 40 ml. Cum diferă regulile în alte țări

Woman in Red. Mărturia unui român care a cunoscut-o pe cea care l-a turnat pe inamicul public numărul 1 al Americii

Adrian Toni Neacșu a atras atenția asupra importanței folosirii populației rezidente în procesul de organizare administrativă și în calcularea necesarului de servicii publice. Școlile, infrastructura, transportul și celelalte servicii locale trebuie dimensionate în funcție de oamenii care trăiesc efectiv într-o localitate.

Problema este legată și de disponibilitatea datelor statistice. Institutul Național de Statistică urmărește populația rezidentă, însă informațiile detaliate la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale nu sunt actualizate anual în același mod. Recensământul din 2021 reprezintă un reper important, iar următoarea numărătoare generală a populației este programată pentru 2031.

România trebuie să își actualizeze criteriile statistice

O altă schimbare importantă ar urma să apară din 2028, când cerințele europene privind raportarea datelor demografice vor impune informații mai detaliate despre populație.

Discuția despre populația rezidentă are implicații directe asupra reformei administrative. Înainte de comasarea unor localități sau de redesenarea structurilor administrative, autoritățile trebuie să știe câți oameni locuiesc efectiv în fiecare comunitate și care sunt nevoile acestora.