Reorganizarea administrativ-teritorială: 15 județe și sute de localități cu un viitor administrativ incert

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Reorganizarea administrativ-teritorială a României ar putea modifica semnificativ actuala hartă a țării. Peste jumătate dintre orașele existente ar putea pierde statutul urban și ar putea reveni la rangul de comune, dacă va fi aplicat criteriul populației de sub 10.000 de locuitori. În același timp, numărul județelor ar putea fi redus, una dintre variantele discutate fiind reorganizarea după modelul actual al Curților de Apel.

Europarlamentarul Dragoș Benea, președintele PSD Bacău și coordonatorul grupului de lucru pentru reorganizarea administrativ-teritorială a României, a prezentat câteva dintre criteriile care ar putea sta la baza viitoarei structuri administrative.

Printre propunerile sale se numără reducerea numărului de județe și reevaluarea statutului localităților care nu mai îndeplinesc criteriile demografice pentru rangul de oraș.

România ar putea avea 15 județe, după modelul Curților de Apel

Una dintre variantele propuse de Dragoș Benea presupune folosirea actualei organizări a Curților de Apel drept punct de plecare pentru redesenarea județelor. În prezent, România are 15 Curți de Apel, fiecare deservind mai multe județe.

Ambasadorul Rusiei în SUA a murit subit, la 66 de ani. Moscova nu a anunțat cauza morții lui Aleksandr Darciev

De ce se strică unele alimente în frigider și cum previi pierderile

Europarlamentarul a explicat că această variantă nu reprezintă forma definitivă a reorganizării, ci doar o propunere care ar putea fi analizată în discuțiile despre viitoarea structură administrativă.

„Am propus ca punct de plecare organizarea curților de apel. Nu am spus că aceasta va fi forma finală, ci doar că este un punct de plecare. Organizarea curților de apel s-a realizat într-un sistem juridic mai rigid, din motive obiective, dar care a progresat eficient. Adică un sistem mai rigid a putut să facă acest lucru, iar sistemul administrației publice locale nu poate să o facă, nici măcar nu poate să o desfacă, pentru că se supără câțiva președinți de consilii județene că își pierd mandatele.

Dragos Benea. Sursa foto: Facebook

Pot rămâne 20, 17 sau 18 județe. Acest lucru trebuie stabilit în urma unor discuții bazate pe cifre și pe criterii, așa cum am propus încă din primul moment. Reorganizarea curților de apel a fost inițiată de Mircea Ionescu-Quintus, ministrul Justiției, în 1992.”, a explicat Dragoș Benea.

Pe baza acestor informații a fost realizată și o simulare orientativă a unei posibile reorganizări a județelor, folosind actuala structură a Curților de Apel ca reper.

55% dintre orașele României ar putea deveni comune

O altă modificare importantă vizează localitățile urbane cu mai puțin de 10.000 de locuitori. Potrivit criteriului prezentat de Dragoș Benea, acestea ar urma să își piardă statutul de oraș și să fie reorganizate ca comune.

Datele Recensământului din 2021 arată că 146 de orașe și două municipii au mai puțin de 10.000 de locuitori. Astfel, aproximativ 55% dintre orașele României s-ar putea afla pe lista localităților vizate de această schimbare.

„În ceea ce privește orașele, acestea trebuie să revină la rangul pe care îl justifică prin ceea ce oferă. Nu poți să ai cifra de comună, dar organigramă de oraș. Sunt 38 de orașe care au sub 5.000 de locuitori, iar peste 55% dintre orașele din România au sub 10.000 de locuitori.”, a explicat Dragoș Benea.

Lista orașelor care ar putea pierde statutul urban

Potrivit datelor recensământului din 2021, localitățile cu mai puțin de 10.000 de locuitori sunt următoarele:

Orașe cu populație între 8.000 și 9.999 de locuitori (41 de localități)

Beiuș (Bihor) – 9.745 de locuitori

Drăgănești-Olt (Olt) – 9.721 de locuitori

Sovata (Mureș) – 9.703 de locuitori

Jibou (Sălaj) – 9.677 de locuitori

Aleșd (Bihor) – 9.662 de locuitori

Târgu Frumos (Iași) – 9.597 de locuitori

Salcea (Suceava) – 9.513 de locuitori

Nehoiu (Buzău) – 9.464 de locuitori

Costești (Argeș) – 9.460 de locuitori

Odobești (Vrancea) – 9.423 de locuitori

Topoloveni (Argeș) – 9.373 de locuitori

Oravița (Caraș-Severin) – 9.346 de locuitori

Titu (Dâmbovița) – 9.291 de locuitori

Moldova Nouă (Caraș-Severin) – 9.278 de locuitori

Babadag (Tulcea) – 9.213 de locuitori

Covasna (Covasna) – 9.208 de locuitori

Murfatlar (Constanța) – 9.173 de locuitori

Cajvana (Suceava) – 9.139 de locuitori

Sinaia (Prahova) – 9.071 de locuitori

Strehaia (Mehedinți) – 9.059 de locuitori

Podu Iloaiei (Iași) – 8.992 de locuitori

Valea lui Mihai (Bihor) – 8.969 de locuitori

Ianca (Brăila) – 8.969 de locuitori

Liteni (Suceava) – 8.878 de locuitori

Ineu (Arad) – 8.807 de locuitori

Cristuru Secuiesc (Harghita) – 8.797 de locuitori

Hațeg (Hunedoara) – 8.793 de locuitori

Hârșova (Constanța) – 8.737 de locuitori

Eforie (Constanța) – 8.630 de locuitori

Orșova (Mehedinți, municipiu) – 8.506 de locuitori

Oțelu Roșu (Caraș-Severin) – 8.497 de locuitori

Iernut (Mureș) – 8.473 de locuitori

Tăuții-Măgherăuș (Maramureș) – 8.463 de locuitori

Bușteni (Prahova) – 8.368 de locuitori

Recaș (Timiș) – 8.347 de locuitori

Întorsura Buzăului (Covasna) – 8.332 de locuitori

Seini (Maramureș) – 8.198 de locuitori

Roznov (Neamț) – 8.133 de locuitori

Huedin (Cluj) – 8.069 de locuitori

Techirghiol (Constanța) – 8.061 de locuitori

Tășnad (Satu Mare) – 8.058 de locuitori

Orașe cu populație între 6.000 și 7.999 de locuitori (48 de localități)

Mihăilești (Giurgiu) – 7.760 de locuitori

Baraolt (Covasna) – 7.730 de locuitori

Șomcuta Mare (Maramureș) – 7.703 de locuitori

Bumbești-Jiu (Gorj) – 7.684 de locuitori

Târgu Cărbunești (Gorj) – 7.616 de locuitori

Băbeni (Vâlcea) – 7.570 de locuitori

Agnita (Sibiu) – 7.564 de locuitori

Negrești (Vaslui) – 7.530 de locuitori

Segarcea (Dolj) – 7.356 de locuitori

Călimănești (Vâlcea) – 7.348 de locuitori

Curtici (Arad) – 7.279 de locuitori

Măcin (Tulcea) – 7.248 de locuitori

Chișineu-Criș (Arad) – 7.212 de locuitori

Ghimbav (Brașov) – 7.208 de locuitori

Budești (Călărași) – 7.126 de locuitori

Ulmeni (Maramureș) – 7.110 de locuitori

Ungheni (Mureș) – 7.007 de locuitori

Panciu (Vrancea) – 6.921 de locuitori

Turceni (Gorj) – 6.891 de locuitori

Murgeni (Vaslui) – 6.853 de locuitori

Buziaș (Timiș) – 6.834 de locuitori

Amara (Ialomița) – 6.805 de locuitori

Pâncota (Arad) – 6.787 de locuitori

Fundulea (Călărași) – 6.714 de locuitori

Nădlac (Arad) – 6.713 de locuitori

Tălmaciu (Sibiu) – 6.711 de locuitori

Plopeni (Prahova) – 6.709 de locuitori

Siret (Suceava) – 6.708 de locuitori

Uricani (Hunedoara) – 6.669 de locuitori

Zlatna (Alba) – 6.652 de locuitori

Făget (Timiș) – 6.595 de locuitori

Câmpeni (Alba) – 6.569 de locuitori

Vlăhița (Harghita) – 6.468 de locuitori

Horezu (Vâlcea) – 6.467 de locuitori

Săveni (Botoșani) – 6.447 de locuitori

Victoria (Brașov) – 6.446 de locuitori

Pogoanele (Buzău) – 6.384 de locuitori

Fieni (Dâmbovița) – 6.378 de locuitori

Cehu Silvaniei (Sălaj) – 6.369 de locuitori

Tismana (Gorj) – 6.359 de locuitori

Teiuș (Alba) – 6.308 de locuitori

Răcari (Dâmbovița) – 6.306 de locuitori

Pătârlagele (Buzău) – 6.276 de locuitori

Dumbrăveni (Sibiu) – 6.238 de locuitori

Sărmașu (Mureș) – 6.186 de locuitori

Ardud (Satu Mare) – 6.124 de locuitori

Bicaz (Neamț) – 6.106 de locuitori

Piatra-Olt (Olt) – 6.000 de locuitori

Orașe cu populație între 4.000 și 5.999 de locuitori (39 de localități)

Lehliu Gară (Călărași) – 5.991 de locuitori

Târgu Bujor (Galați) – 5.946 de locuitori

Livada (Satu Mare) – 5.892 de locuitori

Însurăței (Brăila) – 5.870 de locuitori

Frasin (Suceava) – 5.817 de locuitori

Săliște (Sibiu) – 5.710 de locuitori

Brezoi (Vâlcea) – 5.696 de locuitori

Deta (Timiș) – 5.670 de locuitori

Anina (Caraș-Severin) – 5.521 de locuitori

Gătaia (Timiș) – 5.473 de locuitori

Ciacova (Timiș) – 5.434 de locuitori

Bălan (Harghita) – 5.414 de locuitori

Miercurea Nirajului (Mureș) – 5.414 de locuitori

Sebiș (Arad) – 5.410 de locuitori

Ștei (Bihor) – 5.398 de locuitori

Novaci (Gorj) – 5.276 de locuitori

Potcoava (Olt) – 5.229 de locuitori

Broșteni (Suceava) – 5.179 de locuitori

Geoagiu (Hunedoara) – 5.087 de locuitori

Vânju Mare (Mehedinți) – 5.078 de locuitori

Ștefănești (Botoșani) – 5.032 de locuitori

Rupea (Brașov) – 4.907 de locuitori

Sângeorgiu de Pădure (Mureș) – 4.875 de locuitori

Săliștea de Sus (Maramureș) – 4.856 de locuitori

Slănic (Prahova) – 4.669 de locuitori

Milișăuți (Suceava) – 4.657 de locuitori

Fierbinți-Târg (Ialomița) – 4.620 de locuitori

Negru Vodă (Constanța) – 4.616 de locuitori

Copșa Mică (Sibiu) – 4.570 de locuitori

Baia de Aramă (Mehedinți) – 4.478 de locuitori

Isaccea (Tulcea) – 4.408 de locuitori

Abrud (Alba) – 4.360 de locuitori

Bechet (Dolj) – 4.355 de locuitori

Cavnic (Maramureș) – 4.264 de locuitori

Bălcești (Vâlcea) – 4.235 de locuitori

Berbești (Vâlcea) – 4.231 de locuitori

Bucecea (Botoșani) – 4.171 de locuitori

Predeal (Brașov) – 4.020 de locuitori

Slănic-Moldova (Bacău) – 4.011 de locuitori

Orașe cu mai puțin de 4.000 de locuitori (20 de localități)

Țicleni (Gorj) – 3.934 de locuitori

Azuga (Prahova) – 3.901 de locuitori

Băile Herculane (Caraș-Severin) – 3.787 de locuitori

Băile Olănești (Vâlcea) – 3.750 de locuitori

Miercurea Sibiului (Sibiu) – 3.619 de locuitori

Ocna Sibiului (Sibiu) – 3.434 de locuitori

Aninoasa (Hunedoara) – 3.369 de locuitori

Dragomirești (Maramureș) – 3.154 de locuitori

Ocnele Mari (Vâlcea) – 3.134 de locuitori

Sulina (Tulcea) – 3.118 de locuitori

Baia de Arieș (Alba) – 3.035 de locuitori

Făurei (Brăila) – 3.008 de locuitori

Căzănești (Ialomița) – 2.938 de locuitori

Berești (Galați) – 2.473 de locuitori

Solca (Suceava) – 2.405 de locuitori

Borsec (Harghita) – 2.391 de locuitori

Băile Govora (Vâlcea) – 2.158 de locuitori

Vașcău (Bihor) – 2.025 de locuitori

Nucet (Bihor) – 1.987 de locuitori

Băile Tușnad (Harghita) – 1.372 de locuitori.