Reforma administrativă ar putea schimba harta primăriilor din România. 429 de comune, vizate de comasare, sunt conduse în majoritate de primari PSD

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Reorganizarea administrativ-teritorială a României ar putea duce la comasarea a sute de comune și la reducerea numărului de primării, într-un proces care ar urma să fie pregătit în următorii ani. Din cele 429 de comune cu mai puțin de 1.500 de locuitori, identificate pentru prima etapă a reformei, 227 sunt conduse de primari PSD, iar alte 156 au edili PNL, potrivit Agerpres.

Subiectul capătă o miză politică importantă chiar în interiorul coaliției, în condițiile în care social-democrații susțin că sunt pregătiți să își asume costurile electorale ale reorganizării. Europarlamentarul PSD Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru al partidului pentru reformă, a anunțat că analiza va lua în calcul populația, veniturile primăriilor, serviciile publice și accesul oamenilor la infrastructură. Obiectivul este elaborarea unui document național de reorganizare, primul de acest fel din 1968 încoace.

55% dintre orașele României nu mai ating pragul legal de populație

Dragoș Benea susține că reforma trebuie să depășească simpla comasare a comunelor cu populație redusă. Potrivit declarațiilor sale, 55% dintre orașele din România nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori, deși păstrează structuri administrative specifice mediului urban, cu cheltuieli de funcționare pe care eurodeputatul le consideră nesustenabile.

El a precizat că în România există peste 450 de unități administrativ-teritoriale cu mai puțin de 1.500 de locuitori și alte aproximativ 1.100 cu cel mult 3.000 de locuitori. Aceste cifre indică amploarea fragmentării administrative pe care grupul de lucru al PSD vrea să o analizeze.

Cum poți fi păcălit în baruri. Cele mai frecvente trucuri 

Când și cât va ninge în România. ANM anunță cum va fi vremea în următoarele luni

„Reorganizarea administrativ-teritorială presupune un cost politic cert, pe care noi, cel puțin PSD-ul, suntem pregătiți să ni-l asumăm”, a declarat Benea.

Dragoș Benea. Sursa foto: facebook

Acesta consideră că reducerea numărului de primării, primari, viceprimari și consilieri locali ar putea diminua cheltuielile administrative și ar permite direcționarea unor resurse suplimentare către serviciile oferite populației.

Eurodeputatul susține că administrațiile rezultate în urma comasărilor ar putea avea o capacitate mai mare de a pregăti proiecte și de a atrage finanțări europene sau de la bugetul de stat. Un alt obiectiv anunțat este reducerea diferențelor dintre localitățile dezvoltate și cele care au rămas în urmă.

Șase criterii vor stabili ce localități au nevoie de reorganizare

Grupul de lucru coordonat de Dragoș Benea a identificat șase criterii care ar urma să stea la baza unei matrice de sustenabilitate administrativă. Aceasta va utiliza un algoritm de punctare pentru a evalua situația fiecărei unități administrativ-teritoriale.

Analiza va urmări:

Accesibilitatea – existența școlilor, dispensarelor, cabinetelor medicale, creșelor și grădinițelor, precum și apropierea serviciilor administrative de cetățeni.

Comuna Rășinari/ Sursa foto Wikipedia

Pe baza acestor indicatori, autorii proiectului vor putea identifica localitățile care își pot susține în continuare administrația în forma actuală și pe cele pentru care este necesară comasarea.

Cum va fi organizată reforma în fiecare județ

PSD intenționează să propună înființarea unor comitete județene de reorganizare, coordonate în jurul instituției prefectului. Din acestea ar urma să facă parte reprezentanți ai Consiliului Județean, Oficiului de Cadastru, Direcției Județene de Statistică, Inspectoratului Școlar, Poliției și Direcției Agricole.

Comitetele vor consulta administrațiile locale și vor transmite propunerile de reorganizare către Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Dezvoltării.

Potrivit lui Benea, echipa folosește inclusiv instrumente de inteligență artificială pentru corelarea volumelor mari de informații provenite din baze de date publice.

Eurodeputatul a precizat că reorganizarea nu presupune dispariția satelor sau a comunelor ca localități. România va păstra structura administrativă prevăzută de Constituție, cu sate, comune, orașe, municipii și județe. Desființarea unei primării ca instituție nu înseamnă, automat, desființarea localității respective.

Obiectivul este elaborarea unui document național de reorganizare administrativ-teritorială, primul de acest fel după reforma din 1968. PSD ia în calcul ca proiectul să poată fi susținut ulterior prin angajarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului.

PSD ar putea pierde cei mai mulți primari în prima etapă a comasărilor

Datele privind apartenența politică a primarilor din cele 429 de comune vizate arată că PSD este partidul cel mai expus acestei reorganizări, cel puțin din perspectiva numărului de administrații locale pe care le conduce.

Potrivit analizei publicate de Cotidianul, pe baza datelor Ministerului Dezvoltării și a rezultatelor alegerilor locale din iunie 2024, situația este următoarea:

tabel primarii / sursa foto: arhiva EvZ

Alte patru primării sunt conduse de edili care au candidat sub sigla comună PSD-PNL. În total, cele două partide au câștigat 383 dintre cele 429 de primării, iar împreună cu cele patru administrații conduse de candidați comuni ajung la 387.

Distribuția diferă considerabil de la un județ la altul. În Olt, 22 dintre cele 23 de comune vizate sunt conduse de primari PSD. În Mehedinți, social-democrații au 17 dintre cele 22 de primării, iar în Dolj conduc 17 dintre cele 21 de administrații locale vizate.

În schimb, în Alba și Arad, majoritatea comunelor aflate sub pragul de 1.500 de locuitori sunt conduse de primari PNL. În Cluj, liberalii au 15 dintre cele 26 de primării analizate.

Datele arată că reorganizarea ar putea avea consecințe politice importante pentru partidele care au cele mai multe administrații locale în comunele mici.

Când ar putea intra în vigoare comasarea comunelor

Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a prezentat anterior un calendar în două etape pentru reorganizarea localităților cu cel mult 1.500 de locuitori.

Prima etapă presupune comasarea voluntară, pentru care autoritățile locale trebuie să inițieze procedurile necesare și să consulte cetățenii prin referendum. Termenul anunțat pentru această etapă este 1 martie 2027.

A doua etapă ar urma să presupună comasarea prin asumarea răspunderii Guvernului, pentru localitățile care nu intră voluntar în proces. Ministrul a indicat anul 2028 ca moment al aplicării efective a reformei, în legătură cu următoarele alegeri locale.

Stoica a explicat că cifra de 429 de comune are la bază datele privind populația din 2023, preluate de Ministerul Dezvoltării. Numărul poate diferi de alte statistici demografice, în funcție de anul de referință și de metodologia utilizată.

Reorganizarea este legată și de pregătirea viitorului cadru financiar multianual european 2028-2034. Dragoș Benea susține că administrațiile locale trebuie să aibă o capacitate mai mare de a atrage fonduri, în condițiile în care resursele europene de coeziune ar urma să fie mai reduse decât în exercițiile financiare precedente.

Ce se va schimba pentru locuitorii comunelor vizate

Comasarea ar putea însemna dispariția unor primării independente și preluarea atribuțiilor administrative de către o structură comună. Localitățile componente ar urma însă să își păstreze identitatea și statutul teritorial.

Rămâne de stabilit cum vor fi organizate concret serviciile administrative, ce personal va fi păstrat și în ce măsură cetățenii vor putea rezolva problemele fără să fie nevoiți să se deplaseze la sediul noii primării.

De asemenea, criteriile prezentate de Dragoș Benea reprezintă, în acest moment, baza de lucru a grupului PSD, nu o reorganizare adoptată prin lege. Propunerile trebuie transformate într-un proiect concret și parcurse prin procedurile legislative necesare.

Reforma administrativ-teritorială intră astfel într-o etapă de pregătire în care vor trebui stabilite atât localitățile vizate, cât și condițiile în care vor funcționa noile administrații. Pentru PSD, provocarea este cu atât mai mare cu cât peste jumătate dintre comunele aflate în prima categorie de analiză sunt conduse de propriii primari.