Rușii susţin că acest lucru ar avea consecinţe destabilizatoare serioase, transmite Reuters.

Potrivit Radio Chişinău, Maia Sandu a declarat luni, într-o conferinţă de presă la Chişinău, că nu există niciun acord semnat de Republica Moldova prin care să fie permisă staţionarea grupului operativ al forţelor ruse în regiunea transnistreană, precum şi a muniţiei militare.

Actualul preşedinte ales a precizat ca poziţia oficială a Chişinăului este şi va fi în continuare că aceste trupe şi muniţia militare trebuie să fie retrase de pe teritoriul Republicii Moldova.

Cu referire la statutul pacificatorilor ruşi, Maia Sandu a reiterat poziţia exprimată şi anterior de Chişinău potrivit căreia misiunea de pacificare trebuie să fie transformată în una civilă, sub mandatul OSCE.

Radio Chişinău susține că Maia Sandu a mai spus ca este necesară continuarea dialogului pentru reglementarea conflictului cu Kremlinul dar s-a declarat împotriva „întâlnirilor de dragul întâlnirilor”.

Rusia fermă pe poziție

În replică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că Rusia se aşteaptă de la autorităţile de la Chişinău să rămână constructive. ‘Rusia îndeplineşte o funcţie foarte importantă (…) Şi, desigur, o modificare de statu-quo, care se bazează pe spiritul şi litera dreptului internaţional, ar putea conduce la o destabilizare serioasă’, le-a declarat Peskov reporterilor la Moscova, scrie Agerpres.

Candidată pro-europeană Maia Sandu a câștigat duminică alegerile prezidenţiale din Republica Moldova, devenind prima femeie președinte din istoria țării. Maia Sandu (48 de ani) devine șef al statului învingându-l pe actualul președinte, socialistul Igor Dodon, cu un scor de peste 57%.

Maia Sandu este un politician din Republica Moldova, președinte al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) din anul 2016. Ea a deținut funcția de ministru al Educației în perioada 2012-2015, în guvernele Filat ÎI și Leancă. În 2016 a obținut locul al doilea la alegerile prezidențiale și a devenit unul dintre liderii opoziției, potrivit alegeri.md.

În iulie 2015, a fost propusă pentru funcția de prim-ministru de către Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), însă nu a fost acceptată de toți membrii alianței de guvernare. În decembrie 2015 a lansat propria platforma politică “În /pas/ cu Maia Sandu”, care s-a transformat în Partidul Acțiune și Solidaritate.