Hoți de buzunare. Sursa foto: Steve Buissinne/ Pixabay
Din cuprinsul articolului
Cea mai controversată taxă gândită de viitorul Guvern, taxa universală, stârnește controverse inclusiv în clasa politică. Theodor Stolojan, fost prim-ministru al României și economist în cadrul Băncii Mondiale, a declarat că România are nevoie de măsuri economice urgente, cu efect imediat. Printre acestea, el a menționat necesitatea modificării cotei unice de impozitare, precum și regândirea sistemului fiscal în ansamblu.
„Trebuie să luăm și niște măsuri cu efect imediat”, a afirmat Stolojan, subliniind că actualul context economic impune o reacție rapidă și coerentă din partea guvernului.
Stolojan susține modificarea cotei unice: „A sosit timpul”
Theodor Stolojan a fost unul dintre susținătorii introducerii cotei unice în România, la 1 ianuarie 2005. Cu toate acestea, el consideră că actualele condiții economice justifică o schimbare de strategie fiscală.
„Partidul Național Liberal are și el o mantră. Dom’le, nu vrem să modificăm cota unică, dar n-am văzut nicio analiză serioasă nici în Partidul Național Liberal. În etapa actuală, cred că a sosit timpul să modificăm această cotă unică. Eu am susținut-o, am fost unul dintre cei care am susținut-o și am introdus-o la 1 ianuarie 2005”
Fostul premier a subliniat că este necesară o analiză serioasă a fiecărui sector public înainte ca viitorul guvern să adopte noi măsuri fiscale.
Ce efecte are taxa de solidaritate: „Lovim exact în clasa de mijloc”
Referindu-se la discuțiile recente privind introducerea unei taxe de solidaritate de 20% pentru veniturile care depășesc 10.000 de lei, Stolojan a lansat un avertisment clar.
„Vrem să dăm în cap exact clasei de mijloc, pe care o considerăm esențială pentru democrație, pentru economia de piață”
El a criticat abordarea unor partide care promovează astfel de măsuri fără o evaluare reală a impactului asupra principalului segment activ al societății.
Theodor Stolojan. Sursă: Arhivă EVZ
„Înainte de a introduce o taxă pe tranzacțiile bancare, trebuie spus de ce este necesară”
În același context, Stolojan a adus în discuție și ideea vehiculată în spațiul public privind introducerea unei taxe pe tranzacțiile bancare. Fostul premier a declarat că o astfel de măsură nu poate fi aplicată fără o fundamentare clară din partea guvernanților.
„Înainte de a fi introdusă o eventuală taxă pe tranzacţiile bancare, trebuie ca guvernanţii să spună de ce au nevoie de aceasta,” a subliniat Stolojan la Digi24.
El a avertizat că astfel de taxe riscă să afecteze inclusiv micile plăți cotidiene și ar putea deveni o povară suplimentară pentru cetățeni și întreprinderi.
Sistemul fiscal, plin de anomalii: „Trebuie regândit în întregime”
Fostul premier a criticat și structura actuală a sistemului fiscal românesc, despre care afirmă că este plin de anomalii și incoerențe. Acesta susține că este nevoie de o regândire profundă și integrată, având în vedere schimbările care se prefigurează în societate și economie.
„Sistemul fiscal din România, aşa cum spuneam, are foarte multe anomalii. Şi el trebuie corectat într-o gândire de ansamblu”
El a oferit și un exemplu concret: scăderea viitoare a consumului de carburanți clasici, în contextul în care vânzările de autoturisme electrice sunt în creștere. În acest scenariu, statul riscă să piardă veniturile din accizele aplicate la motorină și benzină.
„Noi avem accize foarte mari la motorină. Cu ce vom înlocui aceste accize dacă tot mai mult populaţia trece pe autovehicule electrice, care consumă energie electrică şi nu motorină sau benzină?”, a întrebat retoric Stolojan.
Guvernul ia în calcul taxa universală pe toate plățile
Avertismentele fostului premier vin în contextul în care, în cadrul negocierilor pentru măsurile de echilibrare bugetară, a fost vehiculată ideea introducerii unei taxe universale pe toate plățile din România. Surse politice citate de publicație au declarat că această taxă ar urma să se aplice „pe orice mișcare de bani din economie”.
Concret, guvernul ar încasa o sumă fixă, de până la 3 lei, pentru fiecare tranzacție efectuată de clienții băncilor. În schimb, nu a fost precizat ce tip de tranzacții ar fi vizate: doar cele bancare sau și cele efectuate prin alte platforme de plăți.
Argumentul invocat de susținătorii măsurii este că o bază impozabilă foarte largă, combinată cu o rată mică, ar putea aduce venituri importante la bugetul de stat.
Băncile comerciale, transformate în agenți fiscali?
Potrivit sursei citate, băncile comerciale și ceilalți procesatori de plăți ar urma să fie responsabili cu colectarea taxei. Practic, aceștia ar acționa în mod similar cu reținerea comisioanelor bancare, taxând clientul în momentul efectuării fiecărei operațiuni financiare.
Această metodă ar elimina posibilitatea de evitare a plății, așa cum se întâmplă în cazul altor tipuri de impozite, dar ar transforma actorii privați în agenți de colectare fiscală pentru stat.
