SUA îşi redefineşte strategia militară. Va menține cel puțin 76.000 de militari în Europa

Sursa foto: Facebook

Camera Reprezentanţilor din SUA a adoptat miercuri Legea pentru autorizarea apărării naţionale (NDAA), trimiţând proiectul către Senat pentru votul final. Actul legislativ va stabili politica de apărare a SUA pentru următorul an fiscal, potrivit The Associated Press. Textul include o serie de prevederi care contravin noii strategii de securitate naţională a preşedintelui Donald Trump, în special în ceea ce priveşte prezenţa militară americană în Europa, notează Politico.

SUA, o nouă politică de apărare

Congresmenii au introdus în lege mai multe articole menite să garanteze continuitatea angajamentelor SUA în faţa agresiunii ruse.

Mike Rogers, preşedintele Republican al Comisiei pentru servicii armate din Cameră, şi omologul său din Senat, Roger Wicker, au atras atenţia că retragerea militarilor din regiune, inclusiv decizia recentă de a muta o brigadă rotativă din România, ar putea slăbi încrederea aliaţilor NATO şi ar încuraja Rusia.

În forma adoptată miercuri, legea obligă Pentagonul să menţină în Europa cel puţin 76.000 de militari, precum şi echipamentele esenţiale, cu excepţia situaţiei în care aliaţii NATO sunt consultaţi, iar Washingtonul decide că o eventuală retragere serveşte intereselor naţionale. Conform AP, numărul obişnuit al soldaţilor americani dislocaţi pe continent variază între 80.000 şi 100.000.

Alte măsuri din document

Documentul mai stipulează că Pentagonul nu poate renunţa la „rolul de comandant al Comandamentului European al Statelor Unite în calitatea sa de comandant suprem al NATO în Europa”. O astfel de schimbare ar putea fi luată în considerare doar în urma unei analize prezentate Congresului, care să includă evaluări detaliate privind ameninţarea reprezentată de Rusia pe termen scurt, mediu şi lung.

Totodată, legea impune menţinerea efectivelor americane din Coreea de Sud, stabilind un prag minim de 28.500 de militari.

Ucraina rămâne o prioritate strategică în noua lege a apărării. Buget record, măsuri controversate şi schimbări majore pentru Pentagon

Proiectul de lege adoptat de Camera Reprezentanţilor prevede fonduri consistente pentru sprijinirea Kievului. Documentul autorizează câte 400 de milioane de dolari anual, în următorii doi ani, pentru producţia de arme destinate Ucrainei.

O altă prevedere importantă obligă Departamentul Apărării să furnizeze sprijin informaţional complet, incluzând date, imagini şi informaţii colectate conform legislaţiei americane, pentru operaţiunile militare ucrainene. Legea subliniază că termenul „teritoriul Ucrainei” se referă la frontierele recunoscute internaţional, incluzând Crimeea şi regiunile Herson, Zaporojie, Doneţk şi Luhansk.

Miliarde de dolari pentru programele militare

Textul alocă 901 miliarde de dolari pentru programele militare americane. Sunt incluse majorări salariale de 3,8% pentru personalul militar şi o reformă amplă a sistemului de achiziţii de armament.

Suma depăşeşte cu 8 miliarde de dolari bugetul cerut iniţial de preşedintele Donald Trump. Măsura a beneficiat de sprijinul transversal al celor două partide, deşi conservatorii radicali au criticat lipsa unor limitări mai dure privind angajamentele externe ale SUA.

Votul a prins contur pe fondul tensiunilor tot mai mari dintre administraţia Trump şi Congres în privinţa gestionării armatei. Casa Albă a cerut adoptarea urgentă a proiectului, iar liderii republicani au încercat până în ultimul moment să-şi convingă membrii să susţină legea.

Textul a trecut cu 312 voturi „pentru” şi 112 „împotrivă”. Casa Albă a transmis că documentul este „în deplin acord” cu priorităţile preşedintelui Trump, deşi proiectul conţine şi prevederi care contravin unor poziţii ale Departamentului Apărării.

Congresul va avea mai mult control asupra Pentagonului

Documentul include amendamente care sporesc controlul Congresului asupra Pentagonului şi abrogă autorizaţii vechi de război. Cheltuielile pentru programele legate de schimbările climatice sunt reduse cu 1,6 miliarde de dolari, în timp ce 40 de milioane de dolari sunt economisiţi prin eliminarea unor structuri dedicate diversităţii şi incluziunii.

Funcţia de director pentru diversitate este, de exemplu, desfiinţată. În ceea ce priveşte achiziţiile militare, legea introduce proceduri accelerate, cu accent pe livrarea rapidă a echipamentelor, după ani de întârzieri ale industriei de apărare.

Reprezentantul Adam Smith, liderul democraţilor din comisia pentru servicii armate, a numit proiectul „cea mai ambiţioasă reformă în materie de achiziţii”, chiar dacă acesta nu extinde suficient, în opinia sa, controlul asupra administraţiei Trump.

Când va fi aplicată în SUA

Textul ajunge acum la Senat, unde liderii legislative încearcă să îl supună votului înainte ca aleşii să plece în vacanţa de iarnă. O prevedere suplimentară vizează reducerea cu 25% a bugetului pentru deplasările secretarului Apărării, Pete Hegseth, dacă Pentagonul nu furnizează Congresului imaginile needitate ale unui incident controversat din zona Venezuelei.

De asemenea, Congresul îşi întăreşte supravegherea asupra operaţiunilor militare, cerând acces direct la ordinele de atac.

Schimbări de politică externă

Proiectul aduce şi schimbări de politică externă. Legea pune capăt oficial războiului din Irak prin abrogarea autorizaţiei din 2002, folosită rar în ultimii ani, dar invocată de prima administraţie Trump în justificarea atacului cu dronă care l-a ucis pe generalul iranian Qassim Suleimani. În acelaşi timp, sunt ridicate în mod definitiv sancţiunile SUA împotriva Siriei, după schimbările de la Damasc survenite în urma îndepărtării lui Bashar al-Assad.

Democraţii au criticat conducerea Camerei pentru eliminarea prevederii care extindea acoperirea procedurilor de fertilizare in vitro pentru militarii activi. O versiune anterioară a proiectului includea finanţare pentru FIV, considerată esenţială pentru familiile afectate de infertilitate.

Legea, care depăşeşte 3.000 de pagini, reflectă un compromis complex între priorităţile republicanilor şi cerinţele opoziţiei democrate, menţinând în acelaşi timp direcţia generală a politicii de securitate naţională a Statelor Unite.