Studenții români, aproape invizibili pe piața muncii. Puțini aleg să lucreze în timpul facultății

Doar 2,4% dintre studenții români și 6% dintre cei greci lucrează în timp ce urmează o formă de educație formală, arată cele mai recente date Eurostat. În contrast, în vestul Europei, aproximativ un sfert dintre tineri reușesc să combine studiile cu un loc de muncă, ceea ce arată o discrepanță uriașă între est și vest în ceea ce privește integrarea tinerilor pe piața muncii.

Puțini studenți lucrează în timpul facultății

În Uniunea Europeană, în 2024, 25,4% dintre tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani erau angajați în timp ce urmau cursurile unei instituții educaționale.

Majoritatea, însă, rămâneau în afara forței de muncă: 71,4% dintre tineri se concentrau exclusiv pe educație, iar 3,2% erau șomeri și își căutau activ un loc de muncă. Cele mai ridicate rate de ocupare în timpul studiilor s-au înregistrat în Olanda (74,3%), Danemarca (56,4%) și Germania (45,8%).

Studenți. Sursa foto: Pixabay

Diferențe majore între est și vest

Diferențele dintre vest și est nu apar pentru că studenții nu vor să muncească, ci pentru că politicile care îi ajută să treacă de la școală la muncă sunt foarte slabe în est.

Tradiții de Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Ce nu ai voie să faci pe 23 aprilie

Ce pensie primesc foștii parlamentari, în condițiile în care contribuția lor a fost de aproximativ 700 de lei 

Țările din vestul Europei oferă programe și mecanisme prin care tinerii pot câștiga experiență profesională încă din timpul studiilor, în timp ce România, Grecia sau Croația nu au programe în acest sens.

Situația Greciei este și mai îngrijorătoare: 92,8% dintre tinerii aflați în sistemul educațional nu sunt înregistrați pe piața muncii. În România, cifra este similară, reflectând un deficit semnificativ de oportunități pentru studenți. Datele Eurostat includ doar locurile de muncă declarate oficial, fără a lua în calcul munca informală sau nedeclarată, ceea ce înseamnă că situația reală poate fi ușor diferită, dar nu mai puțin îngrijorătoare.

Câți studenți ajung în șomaj

Șomajul în rândul studenților este mai ridicat în nordul Europei. Suedia raportează 14,1% dintre tinerii șomeri aflați în studii, Finlanda 10%, iar Danemarca 9,6%. În estul Europei, rata șomajului în rândul studenților este aproape nesemnificativă: România 0,6%, Croația, Cehia și Ungaria câte 0,8%.

Participarea tinerilor pe piața muncii crește odată cu vârsta. În grupa 15–19 ani, peste 70% dintre tineri rămân inactivi, concentrându-se aproape exclusiv pe educație. În intervalul 20–24 de ani, proporția celor inactivi scade la aproximativ 25–30%, iar 17–20% dintre tineri reușesc să combine studiile cu un job. În cazul celor între 25 și 29 de ani, rata de ocupare ajunge la peste 60% pentru femei și aproape 72% pentru bărbați.

Datele mai arată și o diferență între sexe: femeile tind să rămână mai mult timp în sistemul de învățământ, dar după ce părăsesc școala, sunt mai puțin prezente pe piața muncii comparativ cu bărbații. În timp ce 16,2% dintre femei nu sunt nici angajate, nici în educație, doar 6,9% dintre bărbați se află în aceeași situație.

Experții atrag atenția că această discrepanță nu este doar o problemă individuală a tinerilor, ci un semnal clar al slabei pregătiri a sistemelor educaționale din estul Europei pentru integrarea tinerilor în piața muncii. Pe termen lung, fără măsuri concrete pentru a conecta educația cu piața muncii, România și alte state din sud-estul Europei riscă să rămână în continuare la coada clasamentului european în ceea ce privește experiența profesională acumulată de tineri în timpul studiilor.