Din cuprinsul articolului
STB te lasă în drum. La propriu. Dacă un șofer lovește autobuzul sau troleibuzul, acesta se oprește și-i dă jos pe călători, care pierd astfel legătura cu alte mijloace de transport, cum ar fi trenurile, autocarele sau avioanele. Și asta se întâmplă nu în cazul unor accidente grave, cu victime, ci în cazul unor accidente ușoare, cauzate de alți conducători auto, nu de șoferii transportului public.
De aceea, transportul public din Capitală rămâne una dintre frustrările cotidiene pentru bucureșteni. Situația reiese din reclamațiile trimise, zilnic, către STB.
Călătorii sunt nemulțumiți că mijloacele de transport întârzie, sunt preponderent murdare, au sisteme de climatizare nefuncționale (chiar și în vehicule noi), manevrate de șoferi și vatmani agresivi.
Frustrarea cotidiană a bucureșteanului
Povestea recentă a unui coleg. Totul s-a petrecut în dimineața zilei 11 august 2025, pe linia 62. În jurul orei 6:20, troleibuzul a fost acroșat ușor de un autoturism al cărui șofer a vrut să-i „taie fața” troleibuzului. Undeva după stația Apusului. Colegul mergea la gară, avea tren la 7:30.
Ei bine, la stația Lujerului, șoferul a oprit pentru a face constatarea și i-a dat jos pe călători. Mulți, precum colegul nostru, cu bagaje, în drum spre gară. Nu a contat...
Accidentul, unul foarte ușor, produs din vina șoferului de automobil. Dar călătorii, pe banii lor, au fost lăsați în drum să se descurce cu taxiuri sau Uber și Bolt.
STB are o procedură de lucru prin care își bate joc de călători
Bătaia de joc la adresa bucureștenilor este foarte clar reglementată de STB, prin proceduri de lucru.
„În caz de accident ușor, fără victime și fără deteriorarea elementelor de siguranță ale vehiculului (faruri, roți, geamuri - n.red.), conducătorul mijlocului de transport POATE să continue traseul, până la capăt de linie, unde se întocmesc documentele de constatare”, prevede procedura în caz de accidente ușoare.
Acel ”poate”, atent strecurat în procedură, le permite șoferilor să decidă, după cum vor, dacă își continuă sau nu cursa. Printr-un simplu anunț la dispecerat, cu mesajul - ”Mă retrag. Eveniment rutier!” - șoferul decide soarta călătorilor. De obicei, șoferii iau decizia să renunțe la cursă. Pentru un simplu motiv pământean: altfel, ar pierde din timpul lor liber, după programul de lucru, să declare accidentul.
În teorie, procedurile prevăd vehicule de rezervă pentru preluarea călătorilor. În practică, acest lucru nu se întâmplă. Regula STB este ca vehiculele de rezervă să părăsească incinta autobazei/ depoului (după caz), abia după ce vehiculul care iese din traseu se întoarce la autobaza/depou. Adică vine autobuzul, troleul sau tramvaiul să preia călătorii abia după ce vehiculul stricat ajunge la garaj sau depou.
STB le interzice angajaților să vorbească, prin decizie de director
”Evenimentul Zilei” a depus eforturi pentru a oferi cititorilor date și cifre concrete. Am solicitat, atât STB cât și TPBI (Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București - Ilfov) date despre: numărul de zlinic de accidente, pierderi financiare înregistrate prin anularea curselor, numărul total de minute de întârziere, totalul parcului de vehicule defecte. Am solicitat și informații despre proceduri, protocoale, regulamente care funcționează în situații specifice, cum ar fi accidentele ușoare. I-am întrebat, punctual, de ce sunt lăsați călătorii în drum, fără să le fie asigurată o alternativă de transport.
Nici până la data publicării acestui material nu am primit informațiile. Am discutat însă cu oameni din cadrul STB, a căror identitate nu o putem oferi. Nu pentru că ei nu își asumă ce spun, ci pentru motivul că își pierd locul de muncă dacă o fac. Așa prevede o decizie a Directorului STB:
”Angajații STB au obligația de a nu divulga informații, păreri/ opinii sub nicio formă (verbal, scris sau prin orice alt tip de suport, atât fizic cât și electronic) despre activitatea societății către instituții de presă, blog-uri sau alte canale mass-media (...) Nerespectarea prevederilor (...) este considerată abatere disciplinară și atrage răspunderea disciplinară a angajatului în culpă”.
Așa că am discutat cu oamenii, am cules datele, dar nu o să le dezvăluim identitatea.
STB lasă în drum sute de bucureșteni. Zilnic
Zilnic, cateva zeci de vehicule STB sunt implicate în evenimente rutiere. Chiar dacă în 90% din cazuri șoferii sau vatmanii sunt nevinovați, comportamentul lor și decizia de a renunța la curse înseamnă prejudicii pentru călători.
De ani de zile există înregistrate zeci de reclamații, la STB, pe acest subiect punctual. Niciun șofer nu a fost sancționat, niciun călător nu a fost ”despăgubit” prin eventuale măsuri de corecție luate de STB. Ambiguitatea prevederilor din procedură, acoperă pe toată lumea.
Conducerea STB spune: ”Există procedură. Se continuă cursa”. Șoferii invocă aceiași procedură: ”Accidentul trebuie declarat. Nu pot continua cursa”. Lipsa de reacție a STB față de aceste situații concrete, mențin starea de fapt: călători lăsați în drum. Zilnic.
Am întrebat ANPC dacă există reclamații ale călătorilor lăsați în drum de STB. Instituția ne-a răspuns că bucureștenii reclamă mizeria din mijlocele de transport și abuzul controlorilor. Nicio reclamație pe acest subiect. Deși nu au reclamat batjocura la ANPC, cu siguranță și acesta este unul dintre motivele pentru care STB-ul rămâne ca ultimă opțiune de transport, pentru bucureșteni.
STB primește peste 2.000 de reclamații, lunar, dar nu reacționează
Degeaba investește Primăria Capitalei sute milioane de euro pentru vehicule noi. Cel puțin asta este percepția bucureștenilor, care fac reclamații la STB. Mii de călători sunt nemulțumiți de comportamentul șoferilor (peste 50% din reclamații) sau lipsa condițiilor de climatizare (20% din reclamații). Întârzieri, neefectuarea curselor și infrastructura de transport proastă reprezintă restul reclamațiilor.
Tot prin proceduri clare, conducerea STB este informată, prin rapoarte săptămânale, despre toate aceste probleme semnalate de călători.
Deși știe, conducerea STB alege să ignore aceste probleme. În detrimentul calității serviciului de transport, pe care Primăria Capitalei îl promovează ca ”principala soluție de mobilitate”.
