Stadionul unde marile echipe se chinuiau în anii ’80, scos la vânzare

Fostul stadion Carpați Mârșa, una dintre bazele sportive emblematice ale județului Sibiu în perioada comunistă, a fost scos la vânzare prin licitație, în cadrul procedurii de faliment a Uzinei Mecanica. Complexul sportiv este ofertat în două variante distincte, cu prețuri diferite și suprafețe variabile, informează Golazo.

Stadionul unui oraș ridicat de regimul Ceaușescu, scos la vânzare

Prima ofertă vizează nucleul stadionului și include ruinele vechiului teren de fotbal, cu tribuna din beton, alături de un al doilea teren de fotbal cu gazon și pistă de atletism. Suprafața totală a acestui pachet este de 30.130 de metri pătrați, iar prețul de pornire a fost stabilit la 1.090.550 de lei, echivalentul a 218.110 euro.

A doua variantă scoasă la licitație cuprinde întreaga bază sportivă, întinsă pe 32.500 de metri pătrați. Pe lângă stadion și terenul de fotbal cu pistă de atletism, pachetul include terenul de rugby, terenurile de tenis și volei, precum și clădirea cunoscută drept „locuință stadion”, ridicată în anul 1969. Pentru acest lot, prețul de pornire este de 1.176.400 de lei, aproximativ 235.280 de euro.

Stadionul Mârșa. Sursă foto: Captură video

Arena unde echipele mari se chinuiau în anii ’80

În anii ’80, stadionul Carpați Mârșa era arhiplin la meciurile din Divizia B, când echipa locală se confrunta cu formații precum Rapid București, Progresul București, Petrolul Ploiești, Șoimii Sibiu, FC Brașov sau ASA Târgu Mureș. Arena avea o capacitate de aproximativ 3.500 de locuri, dispuse pe o tribună de beton și una metalică.

Fenomen meteo rar în aprilie. Vreme schimbătoare înainte de Paște

Carburanții devin mai scumpi în România decât în Ungaria. Diferențe vizibile la pompă

Pentru comunitatea locală, stadionul nu era doar un loc pentru fotbal, ci un simbol al unei perioade în care Mârșa devenise un pol sportiv important în județul Sibiu. Fotbalul, alături de handbal, rugby, volei sau judo, reprezenta una dintre puținele forme de evadare din rutina zilnică a orașului industrial.

Salarii peste media vremii pentru fotbaliștii aduși la Mârșa

De-a lungul anilor ’80, la Carpați Mârșa au evoluat jucători cunoscuți din fotbalul românesc, precum Flavius Domide, Marin Stelian, Ion Ion sau Petre Purima. Clubul reușea să atragă sportivi importanți oferindu-le remunerații considerabil mai mari decât media epocii.

Ion Ion, fost fotbalist, a povestit într-un podcast că în 1986 existau luni în care veniturile sale depășeau 20.000 de lei, o sumă uriașă pentru acea perioadă, când salariul mediu pe economie era de 2.855 de lei, potrivit datelor INSSE.

„Eram angajați la uzina de armament, iar primele de meci le băgau pe ștatul de plată, la salariu. Putea să fie și 20 și ceva de mii de lei”, a dezvăluit Ion Ion.

Mârșa era considerată un teren dificil pentru orice adversar

În 1981, formația Carpați Mârșa, care evolua în Divizia B, a reușit să elimine din Cupa României echipa ASA Târgu Mureș, din Divizia A, după o victorie cu 2-1. Golurile au fost marcate de Voiculeț, de două ori, în timp ce pentru oaspeți a înscris Cernescu. Acea calificare a dus echipa din Mârșa în optimile competiției.

Orașul Mârșa a fost construit în anii ’70, la inițiativa regimului condus de Nicolae Ceaușescu, ca o colonie industrială amplasată într-o zonă împădurită, destinată concentrării producției de tehnică militară, inclusiv tancuri.

Potrivit unei analize publicate de capital.ro, investițiile realizate de statul român în Mârșa, în perioada 1973–1975, au depășit trei miliarde de lei, echivalentul a peste 100 de milioane de dolari la cursul vremii.