A fost o perioadă în care românii făceau mișto „diplomatic” de sovietici
- Florian Olteanu
- 3 iunie 2026, 16:48
Brejnev și Ceauseșcu. Sursa foto: Arhiva EVZ
Românii au avut în perioada de la începutul anilor 60 ai secolului XX o atitudine de frondă față de sovietici. Ajutase și retragerea trupelor sovietice din 1958. Folclorul urban susține că Hrusciov ar fi fost de acord după ce ar fi vânat în România două exemplare de urs cum rar se mai găsesc azi prin Carpați. Eroii unor „miștouri” diplomatice sunt Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer.
Românii se gândesc la binele sovieticilor
Prima dată când Nicolae Ceaușescu a arătat că românii au gânduri de emancipare a fost prin anii 1962-1963. Atunci, Hrusciov a avut o serie de întrevederi cu activul superior de partid condus de Gheorghiu-Dej cu Maurer și Ceaușescu în proximitatea lui Dej. Dorind să arate că românii „nu sunt de capul lor”, Hrusciov a spus ceva ce dorea a fi o lovitură „trăznet”. Fostul demnitar comunist Paul Niculescu Mizil susținea într-un interviu că era vorba de creșterea puilor.
Ceaușescu i-a dat replica lui Hrusciov. I-a spus să nu mai țină aici consilieri sovietici adică spioni. I-a spus că datele pe care le are Hrusciov sunt inexacte. Spunea Ceaușescu, românii ar fi mai fericiți dacă URSS nu ar cheltui pe spionaj banii poporului sovietic și românii le-ar da infomația exactă.
Românii dau lovitura. Maurer preferă să mănânce
Românii, în aprilie 1964, deja s-au rupt de sovietici printr-o declarație de independență. În 15 aprilie 1964, Nikita Hrusciov împlinea 64 de ani. Ion Gheorghe Maurer era în vizită la Moscova. Hrusciov se născuse pe 3/15 aprilie 1894. Discursurile laudative la adresa gazdei erau văzute ca gesturi de curtoazie.
Singurul care nu a vrut să țină un discurs a fost Ion Gheorghe Maurer. Furios, Todor Jivkov, liderul bulgar i-a spus „de la obraz” lui Maurer să zică și el ceva că „așa e frumos”. Ion Gheorghe Maurer i-a dat o replică: „Eu când mănânc, nu vorbesc”. A urmat evident, declarația de independență care a făcut ca România să se orienteze spre Republica Populară Chineză.
Brejnev îi bate obrazul lui Ceaușescu
Românii au înființat unitatea de contra-spionaj anti-KGB, faimoasa o110. Ea s-a creat prin redefinirea rolului UM 0920/A, după defectarea generalului Pacepa în 1978. Leonid Brejnev îi transmisese lui Ceaușescu prin Corneliu Mănescu încă din 1969 că românii insistau pe „suveranitate, neamestecul în treburile interne”. Adică oare cine ar fi atacat România, se întreba retoric Brejnev.
Se spune că Brejnev i-a zis personal lui Ceaușescu despre anumite gesturi de retragere a unor oficiali cu studii la Moscova, din prima linie a politicii la București. Ceaușescu a spus franc că spionajul românesc este axat pe țările dușmane. „Ars”, Brejnev ar fi replicat: „Ce măi, pentru voi românii, URSS este țară dușmană?”