Ceaușescu și dilema centralei nucleare: La Strejești, pe Olt, sau la Cernavodă pe Dunăre

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Ceaușescu dorea să doteze România cu o centrală nucleară. Cernavodă nu a fost singura opțiune. Nici sistemul canadian CANDU nu a fost prima lui opțiune.  În 1973, Ceaușescu se gândise la sistemul sovietic în Oltenia, pe Olt. Din 1978, însă a ales modelul canadian pe Dunăre.

Ceaușescu și centrala de la Strejești

Strejești este o așezare situată pe cursul inferior al Oltului, undeva între Drăgășani și Slatina. Aici, Ceaușescu dorea să instaleze în 1973-1974 o centrală cu 2 reactoare nucleare. Fiecare urma să aibă o capacitate de producție de 440 MW. Sistemul era sovietic. Proiectul nu s-a concretizat deoarece Nicolae Ceaușescu voia garanția că nu vor fi avarii cauzate de seisme.

Era înainte de marele seism din 4 martie 1977, dar Ceaușescu știa de seismele care afectaseră Oltenia în trecutul ei istoric. Ulterior, s-a găsit soluția, nici ea fericită, la Cernavodă.

Nicolae Ceaușescu. Sursa foto: comunismulinromania.ro

Ceaușescu a dorit centrala nucleară la Cernavodă

Ceaușescu a dorit să se construiască o centrală nucleară la Cernavodă. Proiectul a început în 1978. Se dorea construirea a cinci reactoare. Până în 1989, erau într-o formă avansată reactoarele 1 și 2. După 1989, acestea au fost finalizate, unul fiind pornit în 1996, celălalt, al doilea în 2007. Fiecare produce câte 650 MW.

Ceausescu inaugurare Canal Dunare Marea Neagra 26 mai 1984

Reactorul 1 de la Cernavodă a atins prima criticitate la 16 aprilie 1996.  La 11 iulie 1996, a fost integrat în Sistemul Energetic Național. La 2 decembrie 1996, a intrat în exploatare comercială.

Al doilea Reactor de la Cernavodă a atins punctul de criticitate la 6 mai 2007. La 7 august, a fost conectat la Sistemul Energetic Național. A intrat în exploatare comercială în septembrie 2007.

Noile planificări de după 2007 au prevăzut ca zona reactorului 5 să fie reproiectată pentru a deveni anexă pentrru depozitarea unor deșeuri nucleare și a altor elemente iar centrala să aibă 4 reactoare. În 2019, Guvernul Dăncilă a dorit să le construiască în cooperare cu partea chineză, iar din 2020, Guvernul Orban a ales abandonarea contractului. A optat pentru un proiect cu SUA. Din 2027, s-ar începe efectiv lucrările în șantier la reactoarele 3 și 4.

Conducători de partid şi de stat în vizită de lucru pe şantierul Canalului Dunăre-Marea Neagră.(6.VIII.1979). sursa: Fototeca online a comunismului, cota 117/1979

Reactorul 1 trebuia oprit în 2026, conform unei strategii publicate în 2018

În 29  octombrie 2018, Romeo Urjan, şeful Direcţiei Tehnice şi de Retehnologizare din cadrul Nuclearelectrica (SNN) a declarat:

„Din 2026, Unitatea 1 de la Cernavodă se opreşte pentru lucrările efective. Până atunci, noi facem toate pregătirile necesare. Studiul de fezabilitate care se va termina în anul 2021, apoi vom face demersurile pentru achiziţia echipamentelor, care trebuie comandate cu 3-5 ani înainte”.

Practic, în 2026, Reactorul 1 de la Cernavodă intră în prima retehnologizare datorită încheierii primului ciclu de utilizare de 30 ani.

În 26 iulie 2024, Sebastian Burduja declara că în 2027, se va opri Reactorul 1 de la Cernavodă. Între timp, spunea Burduja, România ar fi urmat să dea în folosință noile centrale pe gaz de la Turceni, Ișalnița, Mintia și Iernut.