România știe de 20 de ani că Dunărea poate opri Cernavodă: „Soluțiile există, dar nu s-au făcut”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Comitetul Național Român al Marilor Baraje (CROMB) avertizează că debitele extrem de scăzute ale Dunării au efecte directe asupra producției de energie, navigației, irigațiilor și alimentării cu apă a unor obiective strategice. Organizația, afiliată Comisiei Internaționale a Marilor Baraje (ICOLD) atrage atenția că vulnerabilitatea actuală este cunoscută de aproape două decenii.

Debitele Dunării au scăzut la jumătate față de media lunii august

CROMB precizează că ICOLD este o organizație înființată în 1928 de șase țări, între care și România. Conform datelor comunicate, la 4 august debitul Dunării la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, era de aproximativ 1.450 m³/s, față de media multianuală a lunii august de 3.900 m³/s, iar prognoza indica o scădere spre 1.400 m³/s.

Situația are efecte directe asupra funcționării centralei nucleare de la Cernavodă. „Unitatea 1 a CNE Cernavodă se afla în stare oprită sigură, în timp ce Unitatea 2 funcționa la capacitate nominală, sub monitorizarea permanentă a parametrilor de operare și a marjelor de securitate nucleară. Posibilitatea opririi Unității 2 rămâne însă dependentă de evoluția nivelurilor Dunării”, arată CROMB, într-un comunicat.

Presiune asupra sistemului energetic: Aceeași resursă pentru nuclear, hidro, navigație și irigații

Debitele reduse limitează producția hidroenergetică și sporesc presiunea asupra întregului sistem energetic. Organizația subliniază că situația demonstrează „legătura directă dintre gospodărirea apelor și securitatea energetică: aceeași resursă susține producția nucleară și hidroenergetică, navigația, irigațiile, alimentările cu apă și ecosistemele”.

CROMB evidențiază rolul strategic al Hidroelectrica și al marilor amenajări hidrotehnice: „Chiar și atunci când producția hidro este afectată de debitele reduse, flexibilitatea centralelor hidroelectrice și capacitatea de utilizare rapidă a rezervelor disponibile, în limitele impuse de regimul hidrologic și de siguranța lucrărilor, sunt esențiale pentru echilibrarea sistemului energetic. În asemenea momente, apa acumulată în lacurile de acumulare reprezintă și o rezervă energetică strategică.”

Intervențiile în albie: Necesare doar pe baza datelor hidrologice și hidraulice

CROMB afirmă că măsurile operative pot fi necesare, dar avertizează că nu pot fi validate public fără acces la toate datele tehnice: „În lipsa accesului la toate datele tehnice, nu este corect să validăm sau să respingem public o anumită intervenție punctuală.”

Organizația arată că orice lucrare în albia Dunării, inclusiv una temporară, trebuie fundamentată hidrologic și hidraulic, coordonată de autoritățile competente, urmărită prin măsurători înainte, în timpul și după intervenție:

„Eficiența unei asemenea măsuri nu se judecă prin amploarea operațiunii, ci prin răspunsul măsurat al albiei: modificarea nivelurilor și a repartiției debitelor, evoluția eroziunilor și depunerilor, efectele asupra navigației, ecosistemelor și lucrărilor existente, precum și posibilitatea restabilirii condițiilor de siguranță.”

Vulnerabilitate veche: Soluții tehnice analizate încă din 2003 și 2007

CROMB amintește că seceta severă a declanșat criza actuală, dar vulnerabilitatea este cunoscută de mult timp. În 2003, nivelurile foarte scăzute ale Dunării au determinat oprirea Unității 1, singura aflată atunci în exploatare.

CNE Cernavodă sursa foto. EVZ

Ulterior, au fost analizate atât corectarea repartiției debitelor între Brațul Bala și Dunărea Veche, cât și soluții locale pentru creșterea siguranței alimentării cu apă de răcire a CNE Cernavodă.

Una dintre variantele dezvoltate tehnic în 2007 prevedea „realizarea unui prag mobil și a unei stații suplimentare cu pompe submersibile, dimensionată pentru un debit total de aproximativ 110 m³/s”. Conform calculelor de atunci, soluția putea crește gradul de asigurare cu apă de răcire „de la 89% la 97%” și putea asigura nivelurile necesare funcționării sistemului de răcire pentru configurația completă cu patru unități.

CROMB precizează că această variantă „nu poate fi preluată astăzi fără actualizare. Normele, tehnologiile, condițiile de mediu și configurația sistemului energetic s-au schimbat. Existența sa demonstrează însă că problema este cunoscută de aproape două decenii și că au existat soluții dezvoltate tehnic. Urgența de astăzi nu poate substitui investițiile amânate timp de ani de zile.”

„Trebuie reluată, fără prejudecăți, și analiza proiectelor istorice”

Organizația afirmă că nu susține automat realizarea unui baraj, prag sau tip de intervenție, dar susține obligația de a analiza serios toate variantele tehnice și economice. Proiectele existente trebuie actualizate folosind „date hidrologice și climatice recente, modelare hidraulică modernă și analize privind transportul sedimentelor, migrația ihtiofaunei, ariile protejate, navigația, riscul la inundații și obligațiile internaționale ale României”.

CROMB consideră că trebuie reluată, fără prejudecăți, și analiza proiectelor istorice de amenajare complexă a Dunării Inferioare. Unele componente ale alimentării cu apă a CNE Cernavodă au fost concepute într-o logică mai amplă de regularizare a nivelurilor fluviului, care nu s-a materializat integral.

CROMB a mai transmis că responsabilitatea față de mediu este legitimă și indispensabilă, dar trebuie să se manifeste prin echilibru între nevoile ecologice, criteriile științifice și nevoile esențiale ale societății. Organizația este deschisă propunerilor specialiștilor de mediu și îi invită să contribuie la identificarea unor soluții aplicabile: „Dezbaterea privind protecția mediului trebuie să producă și alternative mai bune, nu doar obiecții. În același timp, necesitatea unei investiții nu poate justifica ignorarea efectelor sale asupra mediului.”

CROMB propune constituirea unui grup tehnic interinstituțional

Organizația avertizează că nici realizarea proiectelor cu orice preț și nici blocarea lor pe termen nedefinit nu reprezintă o abordare responsabil: „România are nevoie de decizii bazate pe date, criterii transparente și colaborare între specialiștii în ape, energie, navigație și mediu. Seceta a declanșat criza, dar vulnerabilitatea este veche. O intervenție de urgență poate cumpăra timp; numai o soluție tehnică pregătită și dusă la capăt poate construi reziliență. Nu avem voie ca, după revenirea nivelurilor Dunării, să trimitem din nou problema în sertar.”

În final, CROMB propune constituirea unui grup tehnic interinstituțional și interdisciplinar care să analizeze soluțiile pe termen scurt, mediu și lung, punând la dispoziția autorităților experiența membrilor săi în domeniul barajelor, lucrărilor hidrotehnice, siguranței infrastructurilor și gospodăririi resurselor de apă.