Extinderea producției de energie nucleară în România. De la Guvernul Dăncilă la Proiectul SMR Doicești

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Guvernul Dăncilă a fost al 128-lea Guvern al României. A funcționat în perioada 29 ianuarie 2018-10 octombrie 2019. România a deținut pentru prima dată în istoria integării europene Președinția Consiliului Uniunii Europene. Și-a încetat mandatul ca urmare a unei moțiuni de cenzură votate în Parlamentul României.

Guvernul Dăncilă, parteneriatul cu Republica Populară Chineză

Guvernul Dăncilă  a semnat un acord preliminar de investiții cu Guvernul Republicii Populare Chineze. În fapt, vorbim de un acord semnat de Nuclear Electrica și China General Nuclear Power Corporation (CGN). Investiția urma să se ridice la aproape 8 miliarde de dolari.

Primele două reactoare ale Centralei Atomo-Electrice de la Cernavodă au fost date în folosință în 1996 și în 2007. Reactoarele 3 și 4 au rămas în fază de construcție. Al cincilea reactor din proiect (Centrala avea la bază un proiect canaadian de tip CANDU) a fost abandonat, spațiul destinat construcției fiind reproiectat pentru o destinație auxiliară.

Viorica Dăncilă. Sursa foto: Facebook/Viorica Dăncilă

Guvernul Dăncilă și Guvernul Republicii Populare Chineze, termen de 60 zle pentru a înființa compania mixtă

Fiecare din cele două reactoare ar fi urmat să aibă o capacitate producție de 700 MW. Urmau a se crea 19 000 locuri de muncă. De exemplu, datele INS din 2021 arătau că populația orașului Cernavodă era de 15 088 locuitori.

În 2026, estimările indică populația de 17 369 locuitori. Acționariatul urma să fie 51% la partea chineză, 49% partea română. Conform înțeelegerii,  Guvernul Dăncilă și Guvernul de la Beijing aveau la dispoziție 60 zile lucrătoare pentru a înființa compania mixtă.

Oprirea proiectului și căderea Guvernului Dăncilă

Guvernul Dăncilă a fost demis prin moțiune de cenzură. Guvernul Ludovic Orban, care început să lucreze din toamna anului 2019 a decis să sisteze cooperarea cu R.P.Chineză. A fost invocată prezența China General Nuclear Power Corporation (CGN) pe lista neagră a Guvernului SUA privind furtul de tehnologie militară. În consecință, parteneriatul cu partea cbineză a încetat.

Ludovic Orban. Sursă foto: Arhivă

Proiectul româno-american în derulare până în 2031

Guvernul Ludovic Orbam a deckarat că va abandona proiectul gândit alături de chinezi. Procedura de anulare a început în 2020. Guvernul Ludovic  Orbam  a parafat în octombrie 2020, un parteneriat cu SUA, legat de construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. Comisia Europeană a avizat proiectul în noiembrie 2020. A fost declarat eligibil în cotenxtul articolului 41 al Tratatului EURATOM. Se păstra tot valoarea de aproximativ 8 miliarde de dolari. Ar fi urmat a se crea 20 000 locuri de muncă.

Între timp, au venit Guvernele Florin Cîțu, Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu, Ilie Bolojan în intervalul 2020-2025. Guvernele Cîțu și Bolojan au fost demise prin moțiuni de cenzură. Pandemia de CoVid 19 și Războiul din Ucraina au influențat politica internă de investiții din România.

În 2024, EnergoNuclear SA, compania care administrează lucrările a demarat lucrările de proiectare.  Punctul de vedere afirmativ al Comisiei Europene a venit la 1 iulie 2024. Lucrările efective din șantier vor încpe în 2027 și se estimează să fie finalizate undeva la orizontula anului 2031.

Proiectul SMR Doicești

În paralel, Guvernul României a demarat în septembrie 2022, în arealul Termocentralei Doicești-Dâmbovița, o cooperare cu SUA. Proiectul SMR înseamnă Centrală Nucleară cu Reactoare Modulare Mici. Capacitatea de producție a fost gândită la  462 MW. Această cpacitate s-ar obține prin construirea unui număr de 6 module NuScale.

Ilie Bolojan. Sursă foto: gov.ro

Acestea au fiecare, o capcitate de producție de  77 MW . Trecerea la faza de implementare a proiectului a fost decisă în februarie 2026. Proiectul ar oferi 4 000 locuri de muncă. După construcție, ar urma să fie 200 locuri de muncă permanente.  Ar costa 7 miliarde de dolari. Comisia Europeană a considerat proiectul în zona de monitorizare a riscului privind securitatea nucleară.

În plus, se pare că actualul Premier interimar Ilie Bolojan nu este un susținător al proiectului SMR de la Doicești.

În concluzie, din 2019 până astăzi, extinderea Centralei de la Cernavodă avansează în ritm lent iar Proiectul de la Doicești se zbate în promiscuitatea crizei guvernamentale.